Președintele Timofti a împlinit astăzi patru ani de la învestirea sa în funcție pe 23 martie 2012, dar va rămâne tot el președinte încă o vreme. Parlamentul nu se grăbește să organizeze alegerile prezidențiale directe dispuse de Curtea Constituțională la începutul lunii, iar puterea vrea ca acestea să aibă loc abia la toamnă. Chiar dacă i s-au terminat cei patru ani de mandat, Nicolae Timofti va avea și mai departe împuterniciri depline, până va fi învestit președintele nou.
Nicolae Timofti nu ar fi primul preşedinte care va rămâne în funcţie cu împuterniciri depline şi după expirarea mandatului. Printr-o situaţie similară a trecut în 2009 preşedintele Vladimir Voronin. Atunci el şi-a continuat mandatul plenar peste termenul de patru ani vreme de mai multe luni, atât cât a durat formarea noului Parlament după două tururi de scrutin consecutive, unul până, al doilea după tulburările din aprilie.
Totuşi, Nicolae Timofti a avut nevoie de o reconfirmare din partea Curţii Constituţionale. La câteva zile de la decizia acesteia de a se reveni la alegerea directă a preşedintelui, şeful statului a sesizat Curtea formulând câteva întrebări, iar aceasta i-a explicat cum trebuie să procedeze după data de astăzi când i se încheie, oficial, mandatul: să rămână în funcţie până la jurământul unui nou preşedinte, de această data ales prin vot popular, şi să se bucure de toate împuternicirile, întrucât un interimat ar surveni doar în cazul în care preşedintele ar demisiona sau ar fi demis, ceea ce nu este cazul preşedintelui Timofti.
Puterea ar avea totuşi acum de rezoltat o serie de probleme pentru o tranziţie normală de la votul în legislativ spre un vot popular. Un grup special de deputaţi va începe, de joi, 24 martie, să elaboreze în acest sens amendamente la Codul Electoral. Prioritare ar fi clarificările referitoare la termenele de declanşare şi realizare a scrutinului prezidenţial, întrucât cele în vigoare ar fi proiectate pentru alegerea în Parlament a preşedintelui, şi cele legate de numărul de semnături necesare pentru înscrierea în cursă a pretendenţilor, întrucât norma în vigoare i-ar obliga pe aceştia să adune un număr imens, peste puteri, de sprijinitori.
Cum se explică nepotrivirile? Iurie Ciocan, preşedintele CEC: „Soluţia pe care o vedem noi e ca Parlamentul acum să dea un reper temporal clar pentru declanşarea şi realizarea scrutinului. În legea veche ele existau: în 45 de zile până la expirarea mandatului trebuie să fie declanşată procedura de alegere a noului preşedinte, în două luni după – preşedintele să fie ales. Aceste termene nu mai sunt însă valabile. La fel, numărul de semnături a fost proiectat la situaţia împărţirii administratice pe judeţe - câte 10 mii din jumătate de unităţi administrative – ar fi de 180 de mii. Noi vom recomanda 20 de mii.”
Sergiu Sărbu, deputatul democrat care face parte din grupul de lucru, ne-a explicat de ce alegerile ar trebui să se producă nu mai devreme decât în una din lunile de toamnă:
„Astăzi expiră mandatul - în termen de două luni suntem obligaţi să declanşăm procedurile, adică să numim data. Dar data, probabil, va fi proiectată ca să răspundă recomandărilor Comisiei de la Veneţia ca minim jumătate de an să treacă de la amendarea substanţială a Codului electoral până la data alegerilor. Opinia mea e că ar putea să fie în toamnă. Dar o decizie politică nu a fost deocamdată luată. Cât despre decizia CC, ea ar putea fi acum analizată doar la nivel ştiinţific, nu şi la nivel juridic. Cel puţin asta e părerea mea.”
Socialiştii i-au cerut preşedintelui Parlamentului să ceară părerea Comisiei de la Veneţia despre decizia CC de a se reveni la alegerea directă a şefului statului, numai că puterea a dat de înţeles că găseşte nepotrivită o astfel de solicitare. În mediul analiştilor circulă totuşi ideea că autorităţile ar vrea să-şi lase deschisă o portiţă de a se reveni asupra deciziei CC, în caz că opoziţia ar fi capabilă să genereze un candidat cu şanse reale să învingă într-un scrutin popular, şi că adresarea la Comisia de la Veneţia ar putea fi exact o astfel de portiţă.
