Ziarul german de mare tiraj „Bild” titrează cu litere de-o şchioapă: „Ne aflăm în război”. După atentatele de la Bruxelles, ziarul amintit nu este singura publicaţie care foloseşte acest cuvînt pentru a atrage atenţia asupra unei situaţii extrem de grave care ameninţă pacea internă a Uniunii Europene. S-a lovit în „inima Europei”, afirmau imediat după atentatele din capitala Belgiei numeroşi politicieni, şocaţi de tragedia produsă. Pentru a mai dezamorsa atmosfera tensionată, politicienii germani totuşi au încercat să fie ponderaţi şi să folosească un limbaj mai puţin belicos decît unele ziare.
„Sfatul meu ar fi să nu se recurgă acum la o retorică războinică. Dacă vorbim în cazul acestei crime despre război, ar însemna să recunoaştem că există un stat care-şi spune ‚stat islamic’”, a declarat Irene Mihalic, expertă pentru politică internă a grupului parlamentar ecologist, într-un interviu acordat postului naţional de radio (DLF).
Sarcina prioritară a poliţiei este acum să afle dacă există legături între atentatorii din Belgia şi celule teroriste din Germania. Atentatele sînt o dovadă în plus că terorismul nu se opreşte la frontierele Europei şi nici la cele naţionale. Din cauza aceasta trebuie îmbunătăţit schimbul de informaţii între ţările europene, a spus expertul creştin-democrat pentru probleme de securitate, Wolfgang Bosbach (aceluiaşi post de radio):
„Informaţiile se află într-un hangar mare. Hangarele se află unul lîngă celălalt. Important este să se stabilească o legătură între ele, ceea ce ar facilita strîngerea informaţiilor într-un singur loc.”
Propuneri similare au fost articulate şi în trecut. Demnitarii europeni însă nu au reuşit pînă-n prezent să gasească o modalitate de comunicare rapidă şi folosirea informaţiilor adunate de serviciile naţionale. Acest deficit se explică prin egoismele naţionale care domină în cadrul servicillor, a spus televiziunii germane (ARD) un expert britanic. Ministrul german de interne, de Maizière, a deplîns, de asemenea, lipsa unui centru european de informaţii care ar permite identificarea rapidă a unor persoane de către poliţie. Aşa se explică şi faptul că în trecut persoane aparţinînd unor celule teroriste s-au putut deplase nestingherite dintr-o ţară în alta, deşi au fost controlate de către poliţie.
Ministrul federal de interne a ţinut să precizeze că şi în Germania există riscul unor atentate teroriste. Totodată, el a respins încercările unor politicieni ai partidului naţional-populist Alternativa pentru Germania (AfD) de a suspecta global pe refugiaţii şi străinii de acte de terorism. Imensa majoritate a celor care s-au refugiat în Europa, a arătat ministrul, au fugit tocmai ca să scape de terorism şi război.
Conducerea acestui partid a reacţionat în urma atentatelor prin mesaje incendiare răspindite pe Facebook. „Acum este vorba despre identitatea noastră ca europeni liberi”, scria şefa partidului, Frauke Petry, adăugînd ritos, „Aţi fost Charlie, aţi fost Paris, acum sînteţi Bruxelles şi chiar Belgia. Ipocriţilor!”
Postări similare au fost publicate şi de alţi demnitari ai acestui partid, care militează nu numai pentru desfiinţarea urgentă a monedei europene, ci şi pentru folosirea armelor contra refugiaţilor şi închiderea frontierelor germane. Propuneri substanţiale privind combaterea efectivă a terorismului sau propuneri realiste referitoare la optimizarea politicii de securitate încă nu au fost articulate de către acest partid.
Cert este că e urgent nevoie de coordonarea muncii informative la nivel european. Această idee a exprimat-o şi ministrul german de externe, Steinmeier, care se află la Moscova, unde a lansat un apel în vederea „asamblării” luptei contra terorismului.