Problema atacurilor terorisme comise de grupări islamiste va influența alegerile parlamentare din statele europene, afirmă Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei, într-un interviu acordat la ziare.com. „Intrăm într-o spirală a violenței care aparent este inevitabilă. Oamenii devin tot mai îngrijorați, deseori asociază simplist islamul cu terorismul, încep discuțiile, iar asta nu face decât să transmită acelei generații de musulmani oricum frustrați de viața lor în Occident că, de fapt, occidentalii sunt împotriva lor”, spune Dungaciu comentând actele teroriste din 22 martie, din capitala Belgiei. România, ca și celelalte țări din est, ar trebui să se teamă să nu fie lăsată „la o parte”. Uniunea Europeană s-ar putea „rupe” - dacă nu formal, atunci informal - pe linia acelor state care au refuzat cotele de imigranți. „Ar însemna, mai spune analistul, înfrângerea României în războiul terorist, chiar fără să fie, efectiv, atentate pe teritoriul țării”.
Un articol semnat pe contributors.ro găsește că principala vulnerabilitate a României e vina elitelor politice conducătoare. Autor este românul Nicolae Tecu, stabilit în Statele Unite ca angajat al unei firme de investiții financiare. El arată că, după 25 de ani de la căderea comunismului, România are niște atuuri, insuficient de durabile însă. Bunăstarea economică relativă a României se explică prin calmul economic relativ din restul lumii. De fapt, s-ar fi irosit șansa unui „nou contract social cu populația”. În lipsa lui, nu există o „bunăstare comună”, care dă coeziune, ci un sistem de „caste”: liderii privilegiați și membrii aparatului de securitate, românii care au părăsit țara căutând o viață mai bună, pensionarii și angajații la stat, ”care depind de politicieni”, și, în final, „o felie de câteva milioane de indivizi productivi care reușesc sa aibă o viață bună muncind din greu, de multe ori în IT sau pentru multinaționale”. Principalul interes geopolitic al României ar fi să rămână aproape de Satele Unite, consideră Nicolae Tecu. Dar Bucureștiul pare să curteze, mai nou, Germania. Din păcate, „Germania nu o să fie la fel de puternică în viitor cum a fost în ultimii zece ani. Nu poate să ofere nici asistență financiară, nici militară”.
Stagnarea camuflată de aparențe este și subiectul comentariului Ioanei Ene-Dogioiu, de la ziare.com. Reacțiile înregistrate după decizia Curții Constituționale a României că Serviciul Român de Informații nu avea dreptul să facă interceptări la cererea procurorilor anticorupție, „au divizat cel puțin presa, dacă nu și societatea, în cel mai straniu mod cu putință”, scrie Ioana Ene. „Dincolo de orice argument, dincolo de orice fapte și date, cei care am apreciat că ne aflăm în fața unei lovituri la adresa Justiției am fost mitraliați, culmea, exact în numele statului de drept, al drepturilor omului, al libertății neîngrădite de exprimare”. Jurnalista speră că totuși magistrații vor continua să ia în considerare, în dosarele aflate pe rol, interceptările făcute de SRI și atrage atenția că principalul „apărător” al drepturilor omului este în clipa de față postul de televiziune Antena 3, proprietatea familiei unui mare corupt: Dan Voiculescu.
