Ce-ar putea fi mai periculos: potențialele abuzuri ale SRI sau terorismul?
Președintele Klaus Iohannis vrea să discute cu liderii partidelor parlamentare despre felul în care România se poate proteja mai bine de eventuale riscuri teroriste.
Cea mai stringentă problemă pare să fie cea a cartelelor preplătite, care în România se pot cumpăra ca orice marfă, fără să fie prezentat niciun act de identitate.
Premierul Dacian Cioloș a spus zilele trecute că „au fost folosite în ultima vreme cartele prepay din România în pregătirea unor atentate (…) în Uniunea Europeană” din cauză că există „această flexibilitate”.
Serviciul Român de Informații (SRI) s-a grăbit să-l contrazică pe primul ministru, deși jurisdicția SRI este doar în interiorul țării.
Într-un comunicat de presă, Serviciul Român de Informații precizează că din colaborarea cu alte structuri și parteneri străini are informații că mai multe cartele nenominale ale operatorilor români de telefonie mobilă sunt folosite în zone de conflict, inclusiv în Siria și Irak.
SRI susține că identitatea persoanelor care le utilizează „nu poate fi stabilită” așa că experții serviciului presupun că ele sunt folosite atât de românii rezidenți în Siria sau în alte zone de conflict, „dar și de persoane având conexiuni cu entități teroriste”.
Acum doi ani Curtea Constituțională a respins legea cartelelor prepay care să poată fi cumpărate doar cu buletinul.
Judecătorii Curții au constatat după ce au analizat legea trecută de parlament că dispozițiile acesteia nu au un caracter „precis și previzibil” și că modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele necesare pentru identificarea cumpărătorilor de cartele telefonice nu garantează o protecție „eficientă” a datelor personale.
Curtea Constituțională a considerat atunci că riscul serviciilor secrete de a abuza de datele personale este mai mare decât acela de a cădea în mâinile teroriștilor.
Legile de tip big brother au fost respinse în România una după alta, datorită Curții Constituționale, singura instituție din lanțul puterii care nu este impresionată de importanța serviciilor secrete, mai cu seamă că, de pildă, Serviciul Român de Informații nu poate fi verificat cu adevărat de nicio instanță civilă.
Acesta a fost motivul pentru care în ultimii ani pachetul „Big Brother” nu a putut fi pus la lucru. Au căzut astfel pe rând legea retenției datelor, legea cartelelor prepay cu buletinul și a înregistrării utilizatorilor de wi-fi și legea securității cibernetice.
Cu toate că sunt declarate neconstituționale, SRI și politicienii caută soluții de resuscitare a acestora, invocând acum nenorocirile care au avut loc în Franța și în Belgia.
Pe de altă parte, în cele două țări, spre exemplu, existau toate aceste legi, atunci când au avut loc atentatele teroriste, dar autoritățile nu au reușit să-i prindă pe cei care foloseau cartele preplătite.
E posibil însă ca, în viitor, frica de abuzurile serviciilor să fie mai mică decât frica față de terorism.
Deocamdată în România Curtea Constituțională are o componenetă puternică pro-drepturile omului, care s-ar putea să respingă și mai departe astfel de legi.
Oricum ceva declarat neconstituțional rămâne așa, chiar dacă Parlamentul face schimbări folosind obișnuitele tertipuri.
