Publicațiile on-line au difuzat știrea că Parlamentul de la Chișinău a votat ca alegerile prezidențiale să aibă loc pe 30 octombrie. Propunerea a fost înaintată de deputaţi din actuala majoritate parlamentară, PD, PL şi de cei neafiliați, iar partidele din opoziție au criticat-o. „Este stranie această iniţiativă pregătită peste noapte”, a declarat liderul socialiștilor Igor Dodon, citat de euractiv.
Cotidianul.ro scrie că Federația Rusă ar fi început să recruteze mercenari pentru Armata Roșie, la Tighina. Informația nu a fost infirmată de autoritățile de la Chișinău, care ar fi declarat că au cunoștință despre campanie, dar ziarul notează că nu s-a formulat nicio reacție oficială. Este citat în schimb Iulian Chifu, ca director al Centrului de prevenire a conflictelor. Este inacceptabil ca pe teritoriul Republicii Moldova ca stat suveran să se facă nu numai „recrutări, ci și pregătiri de voluntari de peste tot și mercenari care sunt duși în Donbas, în estul Ucrainei, pentru a lupta cu trupele regulate ale Ucrainei”.
În România, apropierea alegerilor locale coincide cu noi și noi cazuri de politicieni în funcție anchetați, reținuți sau arestați în urma dosarelor deschise de Direcția Națională Anticorupție. Comentatorii de presă observă totuși că nu se întrevede vreo tendință de radicalizare, în sensul anticorupției, printre alegători. Dimpotrivă, domină ideea că toți politicienii sunt la fel, ca atare dosarele de corupție nu mai reprezintă un criteriu de departajare. A contribuit la această resemnare și menținerea votului într-un singur tur de scrutin pentru primari și consilieri locali, arată Ioan Stanomir pe site-ul contributors. „Carierele primarilor corupţi din România, mai spune Stanomir, sunt parte din acest dosar al metastazei ce a cuprins elita guvernantă. Revirimentul, înşelător, de după 30 octombrie 2015 a fost o iluzie romantică” (e vorba de manifestațiile masive de după incendiul de la clubul Colectiv, în urma cărora a căzut guvernul condus de Victor Ponta).
Aceeași opinie și în Evenimentul zilei, unde Mălin Bot scrie despre deciziile pe bandă rulantă ale parlamentarilor de a refuza cererile de arestare înaintate de DNA: „Parlamentarii suspectaţi de corupţie sunt protejaţi cu nonșalanță (...): colegii lor (chiar) trăiesc cu convingerea că astfel de momente nu influenţează major rezultatele alegerilor”. Până acum, nu s-au văzut căderi spectaculoase în sondaje ale partidelor unde mulți lideri au probleme penale. Posibil să meargă tot așa și în iunie, dar, atrage atenția jurnalistul, în 2012 a fost vorba de vot negativ masiv împotriva guvernării democrat-liberale. Dacă anul acesta ar ieși la vot toți cei revoltați de corupția din societatea românească, n-ar fi exclus ca frontul comun al corupților să încaseze o surpriză.
Deocamdată, Andreea Pora, de la revista 22, consideră că liderul celui mai bine plasat partid în sondaje, Partidul Social-Democrat, are încă frânele în mâini: dacă Liviu Dragnea îi va pune totuși pe liste pe aleșii locali deja încătușați sau în curs de cercetare penală, și dacă vor fi și aleși, aceasta va fi „adevărata reforma a clasei politice la umbra căreia miorlăie politicienii și nația”, adaugă ironic jurnalista.
Singura reacție vizibilă în sondaje e prăbușirea încrederii în președintele Klaus Iohannis. Ioana Ene scrie pe site-ul ziare.com că nu gafele președintelui, ci inacțiunea lui, lipsa oricăror schimbări palpabile la nivelul societății l-au adus la numai 27,5% încredere, după un an și jumătate din mandat.
