Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor locale, în România se constată un fenomen curios: cu cât sunt mai mulți politicieni locali și de la centru cercetați și condamnați pentru corupție, cu atât mai abitir își anunță candidaturile, iar sondajele le dau șanse. Observația o face Andreea Pora într-un articol apărut pe site-ul revistei „22” și o pune în contextul discursului antisistem care părea să se fi articulat în special după tragicul episod al incendiului de la clubul Colectiv. Principala explicație pe care o colectează Pora din opiniile sociologilor și analiștilor este lipsa alternativei. Nici discursul antisistem și nici noua legislație electorală, care a relaxat foarte mult condițiile de înființare a partidelor politice, nu par să fi schimbat nimic. Timpul a fost prea scurt, se vede cu ochiul liber incapacitatea partidelor vechi sau noi de a găsi lideri și vectori de imagine, precum și refuzul coagulării în alianțe electorale. Societatea civilă se implică prea puțin, iar neîncrederea s-a generalizat. Scena politică va arăta probabil cam la fel și după alegerile locale din iunie, și, în consecința lor, după parlamentarele de la toamnă, arată comentatoarea de la revista „22”.
Perioada preelectorală aduce cu sine și efectele alunecării spre stânga populistă a guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, consideră Mircea Marian, care scrie în „Evenimentul zilei”. El crede că premierul a avut un singur moment de oarecare opoziție la tendința populistă, acela din ianuarie, când a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege pentru majorarea pensiilor pentru aleșii locali. Oricum, efectul a fost nul, legea s-a întors în parlament și are toate șansele să treacă. După ianuarie, executivul ar fi acceptat „fără rezistenţă toate propunerile populiste votate de PSD şi PNL în Parlament şi, mai nou, (...) începe să distribuie propriile pomeni. Deşi cheltuielile salariale au crescut, în primele două luni, cu 21%, faţă de perioada precedentă din anul trecut, Executivul vine acum cu un nou pachet de majorări ale salariilor bugetarilor”, scrie jurnalistul de la „Evenimentul zilei”.
Vin vremuri grele și pentru reconfirmatul procuror șe-anticorupție, Laura Codruța Kovesi, scrie Ioana Ene Dogioiu la Ziare.com. Ea crede că valul masiv de dosare penale de corupție și condamnările cu nume sonore au fost posibile pentru că, la preluarea conducerii DNA, Kovesi nu a fost apăsată de cine știe ce așteptări. Mandatul de procuror șef anticorupție al predecesorului ei, Daniel Morar, nu s-a soldat cu rezultate spectaculoase. Doar fostul premier Adrian Năstase a făcut vâlvă, arată comentoarea. Acum, în schimb, după ce DNA a ajuns inclusiv la un prim ministru în funcție – e vorba de fostul premier Victor Ponta -, pare că s-a pus în mișcare un mecanism complex de blocare a anticorupției. Recentul scandal al foștilor agenți Mossad care au încercat intimidări la adresa Codruței Kovesi ar fi parte din acest mecanism. Veritabilii agenți nu dau telefoane de amenințare la miezul nopții, așa că totul miroase mai degrabă a campanie orchestrată din România. Tot aici ar intra și atacurile pe față ale fostului președinte Traian Băsescu la șefa DNA, ca și recenta decizie a Curții Constituționale a României de a considera neconstituționale interceptărilor comandate de procurori, dar operate de Serviciul Român de Informații. Pentru Laura Codruța Kovesi, consideră Ioana Ene, abia acum începe greul.
