Începînd de joi, timp de patru zile, la Frankfurt pe Main, în Germania, se desfășoară Tîrgul Internațional de Muzică (Musikmesse) și cel al tehnicilor spectacolului denumit Prolight+Sound. Grație participării masive internaționale, atît expozanți cît și profesioniști ai muzicii și spectacolului, pentru a nu mai vorbi de zecile de mii de vizitatori obișnuiți, organizatorii califică evenimentul drept cea mai importantă reuniune mondială a business-ului muzical.
Cifrele furnizate presei vorbesc sugestiv despre impactul acestor două tîrguri la care participă peste două mii de firme: Prolight+sound cu 940 de companii care expun într-un spațiu de 85 de mii de metri pătrați, Muskimesse, cu peste 1100 de companii, într-un spațiu aproape la fel de mare. La ambele tîrguri, procentajul companiilor străine prezente este substanțial, 62% la Prolight+sound, 67% la Musikmesse, firme venite din 60 de țări, ceea ce a transformat Frankfurtul în locul de întîlnire principal din lume în sectorul business-ului muzical.
Pe parcursul celor patru zile ale evenimentului, accesibil pentru prima dată anul acesta pe toată durata tîrgurilor atît profesioniștilor cît și amatorilor de muzică, la Frankfurt, se desfășoară și un Festival de Muzică cu 50 de concerte și cîteva sute de interpreți...
Mai mult decît interesantă este noua orientare a Tîrgului motivată de amploarea pe care a căpătat-o era digitalizării care afectează profund atît percepția fenomenului muzical, cît și sfera comercială. Sub egida SOMM (Societatea comercianților de muzică), la Musikmesse a fost lansată anul acesta o Academie de Afaceri/Business Academy, la care experți din industrie vorbesc despre modalitățile de optimizare a magazinelor pe Internet, despre tehnicile de atragere și reținere a clienților prin intermediul mediilor de socializare, și despre exigențele legale, juridice, crescînde ale comerțului online.
O expoziție intitulată Future Shop le demonstrează, atît vizitatorilor, cît și profesioniștilor din comerț, cum pot fi prezentate cu maximum de impact instrumentele muzicale, cum poate fi transformat actul cumpărării într-o „experiență pozitivă” pentru clienți, și felul în care proprietarii unor mici magazine, clasice, pot beneficia de avantajele pe care le oferă comerțul online, păstrînd în continuare business-ul tradițional. Lucruri cunoscute, vor spune unii, dar cît de utile, dacă ar fi învățate și, mai ales, aplicate și în Moldova și România...
Catalogul oficial al celor două tîrguri reunite, pe care Serviciul de presă îl oferă alături de multe alte materiale informative, are peste 700 de pagini, iar cîteva ore sînt cu totul insuficiente fie și pentru a survola spațiul fizic atît de mare și miile de exponate.
M-am interesat în mod special de prezența editorială la Musikmesse și nu a fost greu să constat că toate marile edituri muzicale, începînd cu cele germane, sînt prezente. Figură aparte, aș zice foarte luminoasă, fac standurile Poloniei, Ungariei, - cu numeroase partituri ale compozitorilor lor, Bartok și Chopin înainte de toate, fiecare și cu un colț emoționant documentar cu portrete și facsimile - și unul al statelor baltice, reprezentat de o firmă cu sediul la Riga, în Letonia, Musica Baltica.
Reprezentantul ei, spre surpriza mea un foarte inimos avocat și meloman rafinat britanic, mi-a declarat că Musica Baltica participă la Tîrgul de la Frankfurt de zece ani. După spusele lui:
„Cînd am început, în 2005, eram o foarte mică firmă, cunoscută doar în Letonia. Am făcut curînd un acord cu un editor important din Germania, care a durat cîțiva ani, iar apoi cu binecunoscuta editură Peters. Compania Peters reprezintă în prezent Musica Baltica în întreaga lume, iar rezultatul este că mai mulți dintre compozitorii noștri au devenit binecunoscuți pe plan mondial, în special în Statele Unite și Germania. Totul a început aici în Frankfurt cu zece ani în urmă.”
Este, evident, regretabil că la Musikmesse nu participă nici o editură din lumea românească. Am avut în schimb surpriza să văd un stand de mari dimensiuni al Fabricii de instrumente muzicale de la Reghin, „Hora” și, în ciuda zgomotului teribil din jur să stau de vorbă cu unul dintre reprezentanții români, singurul un moment liber, ceilați fiind ocupați cu diverșii vizitatori ce încercau instrumentele.
Inginerul Adrian Someșan a avut amabilitatea să ne spună cîteva cuvinte despre compania pe care o reprezintă: „Fabrica participă de foarte mulți ani, nu numai la Frankfurt, ci și în America și în China... Vizitatori au fost foarte mulți. Instrumentele noastre sînt cunoscute în lume...”
Europa Liberă: Cu ce instrumente ați venit?
Adrian Someșan: „O gamă foarte variată de instrumente, chitare, viori, viole, contrabas, xilofoane, harpe...”
Europa Liberă: Au fost amatori pentru contracte, pentru cumpărat?
Adrian Someșan: „Contractele mari sînt deja făcute. Firme noi, mai micuțe, care vin să discutăm. Interesați sînt mulți, în special pe linia chitarelor...”
Europa Liberă: Cum se compară chitarele de la Reghin cu cele expuse de alții - sînt sute de chitare aici?
Adrian Someșan: „Din cîte vedem și după cîți vin să încerce, cred că sîntem undeva în vîrf, undeva foarte sus...”
Inginerul Adrian Someșan de la Fabrica de Instrumente Muzicale „Hora” din Reghin. Atît deocamdată de la Tîrgul Internațional de Muzică de la Frankfurt.
