Administraţia americană a dat nu demult tonul într-o discuţie mai sensibilă din interiorul NATO, cea despre întărirea flancului estic al Alianţei, anunţând că Pentagonul ar putea să-şi modifice prioritățile bugetare pe anul viitor pentru a contracara „agresivitatea Rusiei”, prin majorări substanțiale de amplasamente de armament greu, vehicule blindate și alte echipamente în Europa Centrală și de Est. Într-un recent interviu, i-am solicitat ambasadorului SUA din Republica Moldova, James Pettit, o serie de explicaţii ale viziunii americane pe această temă.
L-am întrebat întâi de toate pe ambasadorul Pettit dacă această intenţie a Pentagonului de a-şi tripla cheltuielile militare pentru ţările din flancul estic al NATO nu este o confirmare a faptului că cele două mari puteri, Rusia şi SUA, sunt deja prinse pe deplin într-o nouă confruntare rece de tipul celei din veacul trecut.
James Pettit: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 3-4 ani e foarte trist. Atunci când URSS a dispărut în anii 90, am sperat în SUA că multe dintre fostele republici sovietice, inclusiv Federaţia Rusă, vor adera la UE, NATO şi vor deveni parte a lumii vestice. Din păcate, cred că mulţi dintre noi nu au înţeles dificultatea transformării unor societăţi după aproape 100 de ani.
Aşteptarea noastră de a cuprinde aceste state a fost privită de Moscova ca fiind un pericol şi, din păcate, decizia ei atunci a fost să înceapă o politică externă agresivă. Şi am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina cu acapararea ilegală a Crimeii, cu invadarea de către trupele ruse a estului Ucrainei. Acest lucru a ridicat foarte multe preocupări nu doar în UE, ci în întreaga Europă, şi în SUA.
Anunţul de sporire a cheltuielilor militare în flancul estic al ţărilor NATO este o reacţie la agresiunea rusă. Nu este un pericol. Ţara mea şi NATO avem chestiuni foarte importante de rezolvat în Orientul Mijlociu. Ştiţi că ţara mea este în război de două decenii deja în Afganistan, în Irak, acum e Siria, din motive care e mai dificil de înţeles. Rusia a decis să facă parte din acest conflict şi a trimis trupe în Siria.
Toate acestea fiind spuse, eu cred că este important pentru noi nu doar să reasigurăm aliaţii NATO, dar şi să asigurăm Rusia că nu reprezentăm un pericol. Federaţia Rusă este un partener cu SUA în multe subiecte, cum eacordul de neploliferare nucleară a Iranului, Rusia joacă un rol important în ONU şi de fapt şi aici, în Moldova, în formatul 5+2 al reglementării transnistrene Rusia la fel joacă un rol important.
Eu sper foarte mult că federaţia Rusă va juca un rol constructiv, că ea nu se va simţi în pericol faţă de ţara mea sau NATO şi va recunoaşte că noi nu suntem un pericol pentru ea, ci dorim o Europa stabilă, democratică, paşnică şi că acest lucru poate fi realizat împreună cu Rusia.”
Europa Liberă: Există analişti care au spus odată cu anunţul Rusiei că se retrage din Siria, că ea va veni la Kiev şi Chişinău. Nu vă rog să comentaţi ce spun aceşti analişti, ci vă rog să comentaţi un curent de opinie care spune: Occidentul s-a înţeles cu Rusia, aceasta se retrage din Siria în schimbul păstrării influenţei în Ucraina şi Moldova…
James Pettit: „Acestea sunt nişte scenarii ipotetice. Nimeni, cu excepţia unui grup mic de oameni din Kremlin, nu cunoaşte care sunt planurile Rusiei. Eu cred că economia Rusiei a suferit enorm din cauza sancţiunilor pe care trebuie să le suporte din cauza ei, iar retragerea sa din Siria arată că Rusia de fapt analizează să nu se extindă în regiune. Printre altele, eu nu sunt sigur că Rusia se va retrage din Siria. Vedem foarte multe activităţi ale ei în desfăşurare în Siria. Însă nu este ceva ce putem şti cu adevărat. Nimeni nu ştie răspunsul la întrebarea ce planuri are Rusia. Când a avut loc agresiunea Rusiei în Ucraina, am văzut foarte multe dovezi ale dorinţei ei să se extindă militar în această parte a lumii. Însă eu nu văd un pericol iminent Moldovei. Eu cred că Rusia are multe-multe alte preocupări interne şi externe la care să le facă faţă.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, preşedintele american Barack Obama era criticat nu demult pentru că ar fi trimis un semnal eronat Kremlinului când a spus că Ucraina nu se află în centrul atenției americane, așa cum se află în centrul atenției Federației Rusă, care ar putea din acest motiv să-și mențină mereu dominația în regiune. Ce credeţi?
James Pettit: „Eu cred că preşedintele Barack Obama a încercat să spună că SUA, NATO, nu încearcă să ameninţe Rusia. Ceea ce Rusia înţelege ca implicare a NATO este un proces foarte-foarte natural. Eu cred că preşedintele a încercat să asigure Rusia că noi nu avem nici o intenţie să intrăm în Moldova, Ucraina, sau orice altă ţară care e considerată ca strategică pentru Federaţia Rusă.
Noi vom continua să avem relaţii bilaterale militare cu aceste ţări, noi vom continua să ne opunem agresiunii ruse în Ucraina, însă preşedintele a fost foarte clar: ceva mai devreme, cânmd agresiunea rusă a început în Ucraina, el a spus că acest conflict nu poate fi soluţionat pe cale militară, ci doar diplomatică. Noi vom crede pe cuvânt Rusia şi vom continua să încercăm să soluţionăm aceste chestiuni pe cale diplomatică.”
Europa Liberă: Experţii de la Chişinău cred că Rusia ar încerca în acest moment să ofere Moldovei „un măr otrăvit”, promovând de fapt, sub paravanul unei aparente „încălziri” în relaţia diplomatică, un proiect de federalizare a Republicii Moldova. Vedeţi Dvs. vreun semn că lucrurile ar sta anume astfel?
James Pettit: „Noţiunea de federalizare poate însemna foarte multe lucruri. SUA, după cum ştiţi, e o federaţie şi acest lucru funcţionează foarte bine. Dar eu nu sunt sigur exact ce au în vedere ruşii atunci când folosesc această noţiune. Dacă prin federalizare ei vorbesc despre crearea unor conflicte îngheţate noi, spre exemplu în Donbass, adică tratarea Donbass - ului după exemplu Transnistriei, atunci noi sigur ne vom opune acestui lucru.”
