În afara agențiilor de știri, cotidianul România liberă acordă spațiu ceva mai mare demisiei premierului ucrainean Arseni Iațeniuk și unora dintre amănuntele de context. Se amintește de pildă că, în septembrie, lansarea unei petiții care îi cerea președintelui Poroșenko să îl înlocuiască pe Iațeniuk cu guvernatorul regiunii Odessa, georgianul Mihail Saakasvili, ar fi anunțat deja nemulțumiri ale șefului statului față de șeful guvernului. Știrea din România liberă adaugă și că, în Ucraina, sunt forțe politice care sperau ca guvernul să fie condus de Natalia Iaresko, tehnocrată născută în Statele Unite. Deocamdată, notează cotidianul de la București, în Ucraina circulă și opinia că Petro Porosenko își întărește prea mult poziția odată cu desemnarea lui Volodimir Groisman.
Andrei Cornea publică în revista 22 o analiză despre refrenul tot mai vocal al sfârșitului proiectului european. „Ar trebui, - scrie Cornea, - să nu ne lăsăm atrași de sirenele Apocalipsului european. Ele nu fac decât să ne demobilizeze, să renunțăm la a mai găsi soluții punctuale pe motiv că ne lipsește soluția globală, ne invită să ne supunem unui destin prezentat ca implacabil, să pierdem încrederea în instituțiile noastre sau, mai rău, să le urâm de-a dreptul”.
Sunt câteva laitmotive prin care se exprimă această deprimare în mediile de presă și analiză din România: tema declinului civilizațional cu corolarul analogiei cu sfârșitul Imperiului Roman și cu invazia barbarilor, în contextul crizei imigranților și al actelor de terorism islamic; tema abandonării principiilor creștine (sau „iudeo-creștine); tema (foarte dragă intelectualilor români, spune Cornea) a nocivității profunde a așa-zisei „corectitudini politice”; în fine, tema fie a „imbecilității“ liderilor UE, a birocrației „stupide“ de la Bruxelles, fie aceea a unei mari „oculte“ mondiale. Analistul de la revista 22 demontează fiecare punct în parte printr-o paralelă cu ceea ce a fost declinului Imperiului Roman. Concluzia este că declinul unei etape de civilizație are loc numai în momentul stagnării. Or, scrie Andrei Cornea, în Europa de azi, așa frământată și blocată de impasuri trecătoare cum este, nu e stagnare. „Să avem curajul să afirmăm un fapt: niciodată în istoria ei Europa nu a fost mai prosperă, mai pașnică, mai unită, mai liberă, mai dreaptă, mai generoasă decât este în aceste decenii scurse de la căderea comunismului”.
Vâlvă mare în mediul on-line pe tema reacțiilor la un viodeoclip lansat de trupa Taxi, Despre smerenie, în care apar mai multe figuri culturale, între care scriitorul Mircea Cărtărescu. Tot în on-line a fost lansat, sub un pseudonim care trimite la legionarism, și un filmuleț cu incendierea demonstrativă a unui volum al scriitorului. „Ar trebui să vedem acţiunea ca parte a războiului milenar dintre analfabeţi şi alfabetizaţi”, scrie Doru Pop pe contributors.ro. El reamintește ce spun statisticile europene despre apetitul cultural al românilor, și anume că îi situează la coada țărilor europene. Andrei Găitănaru analizează pe aceeași platformă semnificația scandalului din altă perspectivă: laicatul ortodox român este ca și inexistent și de asta s-a ajuns unde s-a ajuns. Biserica Ortodoxă Română construiește Catedrala Mântuirii Neamului, despre care vine vorba în cântecul trupei Taxi, dar nu a purtat un dialog real cu beneficiarii lăcașului. Câteva voci de intelectuali au considerat la vremea respectivă nepotrivite și dimensiunea, dar mai ales amplasamentul catedralei: lângă Casa Poporului (acum Palatul parlamentului), clădire simbol al dictaturii ceaușiste.
