Președintele Klaus Iohannis vrea un nou cadru legislativ privitor la securitatea națională, pentru a feri țara de situații delicate, de atentate teroriste ca cele întâmplate de curând în Belgia și Franța.
Ar fi vorba despre două pachete de legi, primul care să cuprindă combaterea terorismului, legea privind cartelele telefonice preplătite și cea referitoare la securitatea Internetului (cybersecurity), care ar putea fi votate înainte de vacanța de vară a Parlamentului. Al doilea pachet conține, pare-se, întreaga legislație din domeniul securității naționale, care este „extrem de stufoasă” după cum a spus președintele român, și pentru care a propus formarea unei comisii parlamentare speciale. Această comisie ar urma să fie formată nu doar din deputați și senatori, ci și din reprezentanți ai guvernului plus profesioniști din instituțiile care se ocupă cu siguranța națională, adică Armata și serviciile de informații. Termen: 2017.
Lucrurile nu sunt deloc simple, fiindcă primul pachet a mai fost votat odată, dar ulterior Curtea Constituțională l-a anulat. Mai exact Curtea a invalidat toate legile care impuneau un sistem de supraveghere a comunicațiilor electronice. Astfel Companiile de telecomunicații nu au mai fost obligate după 2014 să păstreze fișierile care conțineau activitatea desfășurată pe Internet a clienților lor.
De asemenea, cartelele preplătite continuă să fie anonime, potrivit unei alte decizii a Curții Constituționale, cu toate că Serviciul Român de Informații a făcut presiuni serioase în Parlament pentru ca acest lucru să se schimbe, iar o lege în acest sens a trecut de Legislativ. După atentatele teroriste din Belgia, premierul român a declarat că au fost folosite în atentate inclusiv cartele preplătite cumpărate din România. SRI a precizat, totuși, că astfel de cartele sunt folosite în Siria și Irak, și că ar putea ajunge inclusiv în dotarea grupurilor teroriste.
Legile de tip „Big Brother” au fost deci respinse de Curtea Constituțională din România acum doi ani și va fi foarte greu, ca după astfel de decizii, judecătorii Curții să-și schimbe propriile hotărâri întemeiate pe argumente ample care țin de apărarea drepturilor omului. Mai ales, în condițiile în care controlul parlamentar asupra serviciilor secrete autohtone este precar. Șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu propune în acest scop demilitarizarea serviciilor și crearea unei autorități naționale de interceptări. Tăriceanu vorbește despre „derapajele și abuzurile referitoare la libertățile cetățenilor” legând aceste observații de „modul în care este efectuată justiția”.
Șeful Senatului este cunoscut pentru criticile dure adresate Direcției Naționale Anticorupție, dar în același timp Tăriceanu militează pentru un echilibru între „riscurile” la adresa României, „necesitatea adoptării unei legislații suplimentare” și „securitatea cetățeanului” care „este cea mai importantă”.
Președintele Klaus Iohannis a avut ieri și azi consultări cu toate grupurile parlamentare și a declarat în final că un legislativ puternic „este acela care elaborează legi clare, care pot fi aplicate cu mare succes” și care „exercită efectiv și eficient controlul parlamentar nu numai pentru serviciile secrete, ci și pentru celelalte instituții care se află sub control parlamentar”.
Nu este încă prea clar care sunt soluțiile pentru acest control „efectiv și eficient”, fiindcă de multe ori deputații și senatorii membri ai acestor comisii speciale sunt convinși destul de repede de liderii serviciilor de direcția în care aceste instituții trebuie să meargă. Controlul pare să aibă loc, de fapt, în sens invers.
