Agerpres a dat astăzi detalii despre măsurile luate după manifestațiile de ieri, de la Chișinău. Știrea postată înainte de prânz vorbea despre 14 polițiști și doi protestatari răniți și despre arestarea unui tânăr manifestant. În timp ce conducerea poliției susține că s-a acționat excelent pentru a se împiedica escaladarea tensiunilor din stradă, dintre organizatori sunt voci care susțin că s-a făcut exces de zel.
Din nota semnată de Alina Neagu pe Hotnews.ro aflăm că poliția a intervenit atunci când coloanele de manifestanți „au blocat strada Bulgară, de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, iar manifestanții au încercat să spargă cordonul”.
Note de la fața locului transmite și dan Nicu, pentru Adevărul. El spune că poliția a reacționat atunci când manifestanții s-au îndreptat către locuința lui Vlad Plahotniuc. Articolul explică de ce s-a ieșit în stradă - în primul rând împotriva deciziei Curții Constituționale de a nu lua act de cele 400.000 de semnături în favoarea unui referendum de schimbare a Constituției -, dar și ce nu a fost în regulă cu aceste semnături: conform legii, ele trebuiau obținute din cel puțin 18 raioane ale Republicii Moldova. Dan Nicu remarcă înăsprirea tonului față de guvernul în funcție și atrage atenția că nu mai e vorba doar de un protest al societății civile, ci și de poziții politice, de partid. Platforma „Demnitate și Adevăr” nu ar fi ieșit din campania negativă, împotriva actualei puteri, sub sloganul „să ne luăm țara înapoi”, și nu sunt semne că a adus elemente concrete programului său politic. De unde și ipoteza următoare: „mă duce tot mai mult gândul, scrie Dan Nicu, la eventualitatea unui banal exerciţiu de testare a atitudinilor cetăţenilor, a viziunilor lor politice şi mai ales a disponibilităţii de a vota. Mascat sub aparenţa de colectare de semnături pentru referendum”.
În Evenimentul zilei, Iulian Chifu se opreste la schimbările majore care de pe piața petrolului. Statele Unite au început deja să livreze gaz lichefiat europenilor și e știut că, în condițiile redeschiderii pieței iraniene, principalul perdant poate fi Gazprom. La Moscova s-ar face deja calcule, și pe varianta optimistă – 40 de dolari barilul de petrol -, și pe cea pesimistă - doar 25 de dolari. Gazprom declară că poate micșora prețurile, pe seama unei reforme interne a companiilor din monopol. Ce se întâmplă cu petrolul este, la prima vedere, în favoarea consumatorului, care va avea mai puțin de plătit, dar, scrie Chifu, dintr-o altă perspectivă, există riscul unei noi crize economice de proproții, care va afecta întreaga lume. Marile investiții se plătesc peste tot cu bani obțInuți din comerțul cu petrol. Pe termen scurt, au perspective îniijorătoare statele care trăiesc mai ales din export de petrol: Rusia, Venezuela și statele Golfului.
Comentatorii de la București scriu în fiecare zi despre spectacolul candidaților penali care înghesuie să participe la alegerile locale din 5 iunie. Andrei Pleșu enumeră în Adevărul multe lucruri care n-ar fi trebuit să se întâmple dacă, spune el, România ar fi fost o țară normală. Majoritatea exemplelor vizează lipsa de credibilitate morală și profesională a politicienilor. „În materie de brambureală, avem tradiţii şi avem frumoase perspective. Dar nu e niciodată prea târziu să cazi niţel pe gânduri, să inventariezi, amuţit, pagubele şi să te rogi pentru sprijinul urgent al Providenţei. Pentru „mântuirea neamului“, e nevoie de ceva mai mult decât o catedrală…”
