Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) din Chișinău a prezentat astăzi rezultatele unui nou studiu, al treilea, despre gradul de implementare de către Republica Moldova a Acordului de Asociere la UE, semnat în 2014.
Obiectivele incluse în Planul Național de Implementare a Acordului de Asociere în anul 2014 au fost realizate în măsură de 24%, arată datele studiului publicat de Institutul de Politici și Reforme Europene. Autorii studiului spun că cifra nu este una încurajatoare întrucât, în prezent, guvernarea recuperează restanțele de anul trecut, iar termenul pentru realizarea obiectivelor incluse în Planul de Implementare a Acordului de Asociere este sfârșitul acestui an. Riscul este ca autoritățile să nu-și poată îndeplini angajamentele asumate în fața Uniunii Europene în termenii propuși, spune unul dintre autorii studiului, directorul executiv al Institutului de Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.
Iulian Groza: „Până la sfârșitul anului trebuie foarte mult de lucrat pentru ca acest plan să fie îndeplinit și respectiv ca Acordul de Asociere să fie realizat conform priorităților stabilite în Agenda de Asociere. Sunt peste 1300 de acțiuni care mai trebuie realizate.”
Numărul sau cantitatea legilor și modificărilor nu sunt însă un indicator al calității realizării procesului de implementare al Acordului de Asociere, adaugă Iulian Groza, care spune că o lege adoptată nu înseamnă și o lege funcționabilă.
Iulian Groza: „Problema principală din punctul nostru de vedere este la nivel politic, deci guvernarea trebuie să treacă de la declarații cu privire la integrarea europeană la acțiuni concrete. Trebuie să evaluăm în ce măsură se pun în aplicare legile existente sau noile legi adoptate, aici avem mai multe breșe, neconcordanțe cu așteptările societății civile dar și a partenerilor de dezvoltare cu privire la punerea în aplicare a legilor, cum are loc numirea judecătorilor, cum are loc lupta cu corupția în Republica Moldova, la nivel înalt în special.”
Printre restanțele autorităților semnalate în studiu se regăsesc și reformele din domenii cheie precum Justiția, prevenirea spălării de bani dar și a corupției. Ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova Robert Kirnag atenționează că autoritățile trebuie să ofere o atenție sporită acestor restanțe.
Robert Kirnag: „Trebuie să spun că nu am văzut un impact real al reformelor, iar provocările principale rămân a fi în sectorul justiției, în domeniul anticorupție dar și în rezolvarea problemelor din sectorul financiar bancar. În același timp Moldova rămâne o prioritate pentru Slovacia, și vreau să reconfirm faptul că suntem gata să continuăm să sprijinim implementarea prevederilor Acordului de Asociere și a reformelor.”
Autorii studiului menționează că în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, retorica europenilor rămâne a fi una „precaută”, iar actualele restanțe nu ajută cu nimic Moldova în contextul în care autoritățile de la Chișinău sunt puse în fața provocării de a restabili încrederea Uniunii Europene, spune Iulian Groza.
Iulian Groza: „Nivelul de încredere în guvernarea de la Chișinău este foarte mic, suportul bugetar al Uniunii Europene este în continuare suspendat. Există discuții cu FMI pentru a încheia un nou acord, dar procesul este unul netransparent, de aceea nu cunoaștem care sunt perspectivele și dacă până la sfârșitul lunii iulie va fi semnat un astfel de memorandum.”
Una dintre concluziile studiului este că acțiunile restante ale guvernării în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere vor fi amânate. Acestea ar putea fi incluse într-o nouă agendă de Asociere pentru anii 2017-2019, care ar putea fi negociată cu Uniunea Europeană către sfârșitul acestui an.
