Potrivit primelor prognoze, o majoritate a olandezilor care au participat la vot s-au pronunțat miercuri împotriva Acordului de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană. Participarea la referendumul consultativ a fost foarte mică, dar agențiile de știri olandeze o pun la 32%, peste marja de 30% necesară validarii votului. 64% din cei care au participat la vot s-au pronunțat împotriva Acordului de Asociere.
Guvernul ar putea, teoretic, să ignore rezultatul. Se pare chiar că rezultatele oficiale nu vor fi anunțate imediat (chiar dacă presa va publica sondaje și rezultate neoficiale) înainte de săptămâna viitoare, timp pentru guvern să decidă care va fi soarta Acordului de asociere al Uniunii Europene cu Ucraina în cazul confirmării votului negativ. Se spune chiar că guvernul olandez ar putea să aștepte până pe 12 aprilie, astfel încât să poată analiza eventualele plângeri și contestații legale.
Cu toate acestea, Parlamentul olandez își va face deja cunoscută poziția joi 7 aprilie.
Deși e una din țările fondatoare ale Uniunii Europene, Olanda a evoluat treptat spre o atitudine colectivă din ce în ce mai eurosceptică. De fapt, atitudinea în mare eurosceptică a clasei politice olandeze din acest moment vizavi de Uniunea Europeană și de integrarea europeană nu diferă mult de poziția clasei politice eurosceptice aflate la putere în Marea Britanie. Motiv pentru care referendumul din Olanda e urmărit cu mare atenție, atât în Anglia, cât și în țările scandinave.
Cu puține săptămâni înainte de referendumul numit „Brexit”, din Marea Britanie, în legătură cu rămânerea sau nu a Angliei în UE, cel din Olanda în legătură cu semnarea Acordului de asociere UE cu Ucraina e văzut ca un preludiu la un „Nexit”, ieșirea Olandei din UE. Un NU olandez ar putea influența și votul „Brexit” din Marea Britanie pe 23 iunie.
Un „Nexit”, o ieșire a Olandei din UE ar fi un adevărat cutremur politic. Dacă Anglia lui Cameron e văzută ca o ciudățenie, care poate chiar nu își are locul în UE, deja din rațiuni geografice, în cazul Olandei, țară fondatoare a CECA, apoi a Comunității Europene și, în sfârșit, pe baza tratatului la Maaastricht, a Uniunii Europene, situația e total diferită. Simplul fapt că tratatul fondator al Uniunii Europene poartă numele unui oraș din Olanda, Maastricht, unde a fost semnat în 1992, ar da lovitura de grație întregii construcții europene.
Un NU olandez adus Tratatului de asociere cu Ucraina ar putea da naștere la o undă de șoc în toată Europa, unde acordul, ca și cele cu Moldova și Georgia, a fost deja adoptat, fără nici un fel de consultare populară.
Politicienii din coaliția guvernamentală din Olanda au avertizat - tardiv, e drept - că respingerea tratatului ar echivala cu o victorie simbolică servită pe tavă lui Putin.
Ar exista, teoretic, posibilitatea renegocierii tratatului cu Ucraina, chiar dacă asta ar lua ani și ar însemna ca toate celelalte 27 de țări membre în UE care l-au adoptat deja să o ia de la capăt…, dar mai rămâne o mare problemă de natură simbolică, prin care iarăși i s-ar servi o victorie morală Rusiei lui Putin: tocmai pentru a beneficia de un asemenea tratat de asociere cu Uniunea Europeană, care era blocat de Moscova, a avut loc revoluția de pe Maidan și s-a declanșat procesul răsturnării guvernului lui Ianukovici. Ar fi o totală inversare de situații ca acel acord în care au crezut manifestanții de pe Maidan să fie respins chiar de una din țările fondatoare ale Uniunii Europene.
