După atentatele teroriste de la Bruxelles, aeroportul orașului Bruxelles a devenit o cameră de tortură. Nu e un moft și nu e o întîmplare.
Autoritățile au reacționat cu un sistem de măsuri care supun zeci de mii de oameni, zilnic, unor umilințe fără sens. Totul a început în numele securității.
Pasagerii sînt obligați să stea la coadă în afara aeroportului, apoi pe scări cu valiza la picior și la alte cozi, în interior. Nimeni nu poate merge la toaletă sau nu pleca din rînd pentru o sticlă de apă. Totul durează între 3 și 4 ore.
Cine are avion la 10 dimineața trebuie să plece de acasă cel mai tîrziu la 5, pentru a fi chinuit patru ore. Nimeni nu poate explica la ce e bun noul sistem. Pasagerii nu sînt mai protejați ci, dimpotrivă, în pericol mai mare.
Mii de oameni devin țintă în aer liber. Dacă e ceva mai bine protejat, atunci e vorba de clădirea aeroportului, nu de oameni. Bătaia de joc de la Bruxelles e tipică pentru răspunsurile birocratice. Ele iau ca pretext terorismul și se desfată în măsuri fără sens. Într-un fel, e a doua victorie a terorismului.
