Adversarii așa-numitei „corectitudini politice” au un nou motiv de suferință: legislativul Californiei a respins ideea declarării unei „Zile John Wayne” în cel mai populat stat american. Cei care s-au opus au invocat declarațiile rasiste făcute de celebrul actor de filme western, spunând că un om cu asemenea viziuni, indiferent de alte calități pe care le va fi avut, nu merită sărbătorit oficial.
„Cred în supremația albilor atât timp cât negrii nu se vor instrui suficient ca să exercite responsabilități. Nu cred că trebuie date locuri de conducere și de judecată unor oameni iresponsabili". Această declarație a fost făcută de John Wayne într-un interviu acordat în 1971 revistei „Playboy”, care cuprinde și alte numeroase remarci rasiste și de condamnare a mișcării pentru drepturi civile din Statele Unite. În interviu, actorul specializat în roluri de împărțitor al dreptății îi numea „porci spurcați” pe criticii excesului de forță al poliției împotriva demonstranților de culoare.
Alt pasaj se referă la sclavie: „Nu mă simt vinovat că în urmă cu cinci sau 10 generații negrii au fost sclavi, deși nu încuviințez sclavia”, spunea John Wayne adăugând că sclavia „este un fapt de viață, la fel cum unii copii sunt paralizați, trebuie să poarte proteze și nu pot juca fotbal cu noi, ceilalți”.
În interviu, Wayne aplaudă de asemenea deposedarea locuitorilor nativi ai Americii de teritoriile lor de către imigranții europeni, spunând că indienii ar fi fost „egoiști” să țină atâta pământ numai pentru ei în vreme ce atâția alții aveau nevoie de pământ ca să supraviețuiască.
Interviul din „Playboy” a fost principalul, dar nu singurul argument invocat de legislatorii californieni care s-au opus proclamării zilei de 26 mai, ziua nașterii actorului, ca „Ziua John Wayne” în statul California. Alte reproșuri aduse lui Wayne sunt legate de sprijinul său entuziast pentru campania vânătorii de vrăjitoare comuniste condusă de senatorul republican Joseph McCarthy în anii războiului rece și pentru Societatea John Birch, o grupare a dreptei radicale americane.
Propunerea declarării „Zilei John Wayne” a aparținut legislatorului republican californian Matthew Harper, reprezentantul unei circumscripții în care se află deja un aeroport numit „John Wayne”, cel din Orange County. Aeroportul, unul din cele mai mari din California, a fost rebotezat după moartea actorului, în 1979, și este împodobit cu o statuie a sa, înaltă de trei metri.
După ce propunerea a căzut cu 35 de voturi împotrivă și 20 pentru, Harper s-a declarat dezamăgit, declarând că „a te opune „Zilei John Wayne” este ca și cum te-ai opune plăcintei cu mere, focurilor de artificii, jocului de baseball, sistemului liberei întreprinderi și Zilei Independenței Statelor Unite”.
John Wayne, interpretul unor cowboy fără teamă și militari patrioți, nu este primul american alb legendar a cărui reputație este supusă discuției în ultima perioadă în Statele Unite. Fostul președinte al Statelor Unite, Andrew Jackson, stăpân de sclavi și luptător cu indienii, va fi înlocuit pe bancnota de 20 de dolari cu Harriet Tubman, o figură legendară a luptei împotriva sclaviei.
În schimb, a eșuat o încercare de a obține rebotezarea unei facultății a Universității Princeton, numită în prezent în onoarea fostului președinte Woodrow Wilson, cunoscut pentru viziunile sale segregaționiste.
Adversarii reconsiderării trecutului unor americani celebri spun că asemenea campanii ar dovedi lipsă de respect pentru valorile naționale. Tabăra cealaltă spune însă că dezaprobarea retroactivă a rasismului și altor forme de intoleranță este o formă de justiție pentru cei care au avut și au de suferit din cauza lor și un pas înainte pentru societate în ansamblul ei.
