Mai multe organizaţii neguvernamentale membre ale Coaliţiei pentru Evaluarea Periodică Universală au publicat un raport alternativă la cel guvernamental privind respectarea drepturilor politice şi civile în Moldova. Republica Moldova participa pentru a doua oară la Evaluarea Periodică Universală, un mecanism al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului care evaluează, la fiecare patru ani şi jumate, îndeplinirea de către toate cele 192 state membre ale ONU a obligaţiilor şi angajamentelor asumate ce ţin de drepturile omului. Raportul Guvernului va fi analizat la sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în noiembrie.
Evaluarea alternativă a progreselor şi regreselor Moldovei privind respectarea şi promovarea drepturilor a fost realizată de organizaţia elveţiană Civil Rights Defenders şi alte 12 organizaţii neguvernamentale, inclusiv din regiunea transnistreană. Experţii au elaborat peste 90 de recomandări la diverse capitole, de la discriminare, reforma justiţiei, până la libertatea de exprimare.
Cele mai multe restanţe sunt la capitolul respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului, a constat Nicoleta Hriplivii, expertă de la Asociaţia Promo-Lex:
„Cu regret constatăm că nu există nici astăzi un sistem de constatare şi un sistem de garantare a drepturilor omului în regiunea transnistreană.”
Directoare de program de la organizaţia elveţiană Civil Rights Defenders, Olesea Vitruc:
„În Transnistria situaţia e mult mai gravă. Apărătorii pentru drepturile omului, activiştii, jurnaliştii sunt urmăriţi şi supuşi presiunilor. Moldova trebuie să acorde o mai mare atenţie acestei regiuni şi să protejeze activiştii pentru drepturile omului de acolo.”
La capitolul non-discriminare, experţii au salutat adoptarea, în 2012, a legii privind asigurarea egalităţii, dar au recomandat mai multe modificări la această lege, între care, includerea orientarii sexuală în lista criteriilor de nedescriminare.
În justiţie, cele mai mari progrese ţin de elaborarea şi adoptarea cadrului legislativ. În această perioadă au fost adoptate mai multe legi importante, între care, legea procuraturii, pachetul de legi anticorupţie. Punerea în aplicare a acestora rămâne însă o problemă, a menţionat Galina Bostan, directoarea Centrului de analiză şi prevenire a corupţiei.
La capitolul legat de mass-media, experţii au recomandat între altele, măsuri de contracarare a concentrării mass-media, elaborarea unei legi pentru protecţia spațiului mediatic autohton, îmbunătăţirea legislaţiei în ce priveşte prevenirea şi combaterea propagandei şi manipulării mediatice şi adoptarea proiectului Codului Audiovizualului care se află de mai multă vreme în Parlament, a menţionat Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Vanu Jereghi de la Institutul pentru Drepturile Omului a menţionat că multe din recomandări au fost asumate de Moldova încă în 2012, dar nu au fost realizate:
„Avem goluri. Sunt recomandări care au rămas. Din discuţiile personale cu mai mulţi politicieni mi se spunea că acestea sunt doar recomandări, nu sunt obligații pe care trebuie să le îndeplinim. Asta este situaţia. Sper că în urma audierilor şi recomandărilor din noiembrie Guvernul nostru să întreprindă mai multe măsuri şi acele recomandări care sunt doar recomandări pentru ei să fie puse în capul mesei.”
Experta de la Asociaţia Promo-Lex, Nicoleta Hriplivii:
„Continuăm să sperăm că Moldova îşi va reafirma angajamentele pe care şi le-a asumat faţă de respectarea şi implementarea anumitor standarde în privinţa drepturilor omului. Sperăm că la dialogul interactiv din 2016 Moldova îşi va asuma toate recomandări ale statelor membre ONU.”
După prima evaluare periodica universală, acum patru ani, Republica Moldova s-a angajat să îndeplinească, până în 2016, 122 de recomandări privind respectarea şi promovarea drepturilor omului din partea statelor membre ale ONU. În proporție de 30 la sută ele au fost realizate, raporta, la jumătate de termen, Guvernul. Până la finele lunii iulie Executivul urmează să elaboreze un raport național privind realizarea recomandărilor asumate, care va fi prezentat la sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în noiembrie.
