În Japonia a început reuniunea anuală a celor mai mari șapte puteri economice din lume, cunoscute sub numele de G7. Agenda discuțiilor merge de la starea economiei mondiale, la războiul din Siria și criza refugiaților. Reuniunea nu se va încheia cu nici o decizie formală, cu toate acestea, este locul unde se stabilesc liniile marilor strategii ale anului.
Uniunea Europeană are numai statut de observator, dar un cuvânt greu de spus în Grupul celor șapte, ținând cont de ponderea ei economică și de faptul că patru din țările fondatoare ale G7 sunt membre ale Uniunii.
În deschiderea reuniunii, președintele Comisiei Europene, Donald Tusk, a declarat că speră într-un sprijin mult mai mare, nu numai financiar, din partea marilor puteri economice ale lumii în problema refugiaților. „Speram ca toată lumea să înțeleagă că este o problemă globală care cere solidaritate”, a spus Tusk.
Președintele Comisiei Europene a reamintit că în acest moment, greul este dus de Turcia, Liban și Iordania, țări care sunt în drept să aștepte cel puțin un sprijin financiar substanțial din partea comunității internaționale. Iar aici, G7 ar trebui să joace un rol central, crede Tusk. „Dacă noi nu ajutăm, cine să o facă”, a întrebat retoric președintele Comisiei.
Din Grupul celor 7 fac parte Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia și Canada. Țări care reprezintă o treime din economia mondială, dar care nu mai sunt de mult „primele șapte economii ale lumii”. Dacă Statele Unite continuă să fie cea mai puternică economie mondială, pe locul doi se află acum China. Iar locul șapte este ocupat de India. Cea mai slabă economie din grup este Canada, situată pe locul zece, după Brazilia.
Între 2002 și 2013, Grupul celor șapte a funcționat ca G8, prin cooptarea oficială a Rusiei. Anexarea forțată a peninsulei Crimeea și sprijinul acordat de Rusia separatiștilor din estul Ucrainei au dus la suspendarea Rusiei din acest grup, iar summitul din 2014 care urma să aibă loc la Soci a fost mutat la Bruxelles. Astăzi nu se mai vorbește despre revenirea Rusiei în G7.
Pe agenda reuniunii din Japonia, pe lângă Siria si criza refugiaților, vor fi discutate pericolul terorismului internațional și problemele ridicate de schimbările climaterice. Și, desigur, apropiatul referendum din Marea Britanie privind viitorul țării în Uniunea Europeană, un vot care ar putea avea consecințe încă necunoscute asupra economiei mondiale.
Comentând campania din Marea Britanie, premierul David Cameron declara joi că problema cea mai mare sunt tinerii: majoritatea vrea ca Marea Britanie să rămână în UE, dar foarte mulți nu sunt singuri că vor merge la vot. În alegerile generale de anul trecut, participarea tinerilor a fost de numai 43%, mult sub rata de participare la nivel național de 66%.
