Fostul ministru de externe al Cehiei Karel Schwarzenberg a acordat serviciului ucrainean al postului nostru de radio un lung interviu pe tema conflictului din estul separatist al Ucrainei, al politicii ruse în regiune și al răspunsului occidentului la crizele din fostul spațiu sovietic. O sinteză a câtorva din opiniile fostului șef al diplomației cehe, care în prezent conduce Comisia de politică externă din Parlamentul de la Praga.
Serviciul ucrainean al Europei Libere l-a întrebat pe fostul ministru de externe al Cehiei, Karel Schwarzenberg, care a vizitat luna aceasta regiunile separatiste din estul Ucrainei, dacă a văzut acolo semnalele unei prezențe militare rusești.
Schwarzenberg a răspuns că nu a întâlnit omuleți verzi, cum au fost cei din Crimeea, dar a văzut în schimb efectele devastatoare ale războiului, pe care l-a pus pe seama Rusiei.
Întrebat dacă crede că în Donbas ar trebui să aibă loc alegeri, cum vor oficialitățile UE, Karel Schwarzenberg a răspuns că el unul este un mare suporter al alegerilor în general, numai că alegerile trebuie să fie libere. „Este greu de imaginat cum s-ar putea ține alegeri libere în estul Ucrainei, unde acționează forțe de ocupație și forțe militare în general. Ca să fie alegeri libere, ar trebui ca militarii să se retragă. Alegerile ținute sub controlul unei forțe de ocupație au rezultat absolut previzibil, cum a fost referendumul ținut în Crimeea (cu ocazia anexării regiunii de către ruși)”.
În privința eventualelor viitoare incursiuni militare ale Rusiei în Ucraina, Karel Schwarzenberg a spus că ele i se par deocamdată puțin probabile, întrucât Rusia trece printr-o perioadă economică dificilă, prețul petrolului și gazului este scăzut, se fac simțite sancțiunile occidentale. „Pe de altă parte, sunt convins că (președintele rus) Vladimir Putin nu va renunța la încercările de a-și subordona toată Ucraina. El este un om intrigant, care nu și-a ridicat în cap Occidentul de dragul câtorva sate și al industriei învechite din Donbas. El vrea toată Ucraina”.
Au dreptate statele baltice să se teamă de o invazie rusească?
„Țările baltice au devenit membre în NATO – amintește Karel Schwarzenberg – iar asta le pune la adăpost. Cu toate acestea, acolo există și o minoritate rusească substanțială, care poate fi folosită la nevoie ca pion în jocurile președintelui rus.
Karel Schwarzenberg, care la vremea potrivită a fost în favoarea participării Cehiei la scutul american anti-rachetă într-o variantă între timp abandonată, consideră tardive și nefondate plângerile Rusiei față de instalațiile militare NATO deja construite sau în curs de construcție din estul Europei. „Bazele din România sau din Polonia nu ar fi apărut dacă Putin n-ar fi atacat mai întâi Georgia și apoi Ucraina. Asta a provocat temeri. Înainte vreme nimeni nu s-ar fi gândit la înființarea unor asemenea baze”.
Fostul ministru de externe, unul din cei care au condamnat cel mai viguros anexarea Crimeii, nu este prea optimist în ce privește o întoarcere grabnică a regiunii în componența Ucrainei. „Mă tem că va dura foarte mult timp. Actuala conducere a Rusiei cu siguranță nu va accepta așa ceva. Uneori asemenea procese durează foarte mult. Franței i-au trebuit 48 de ani să recâștige provinciile Alsacia și Lorena, pierdute în 1870”.
Karel Schwarzenberg este bucuros că Rusia a eliberat-o săptămâna aceasta pe pilotul ucrainean Nadia Savcenko, dar nu crede că gestul trebuie interpretat ca vreo mare cotitură în politica rusească: „A elibera pe cineva pe care l-ai arestat și întemnițat ilegal este bine, dar este departe de a fi un gest de bunăvoință. Ar trebui să aibă loc încă multe asemenea episoade similare ca să începem să avem încredere în Rusia”.
Serviciul ucrainean al Europei Libere i-a solicitat lui Karel Schwarzenberg părerea despre poziția UE în criza ucraineană, pe care mulți ucraineni o consideră destul de șovăitoare și insuficient de combativă la adresa Rusiei.
Karel Schwarzenberg a spus că dacă există ezitări europene, acestea se datorează inclusiv faptului că istoria și actualitatea spațiului post-sovietic sunt prea puțin cunoscute în vestul Europei. Alt factor important ar fi imaginea relativ proastă în străinătate a Ucrainei: „În Europa de vest este răspândită prejudecata greșită că Ucraina este o țară înapoiată, care ar aparține de fapt Rusiei. De asta trebuie să ținem cont în orice contra-argumentație, ca și de faptul că asemenea prejudecăți sunt foarte greu de înlăturat”.
