Agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost ambiţioasă. Preşedintele le-a propus miniştrilor şi şefilor serviciilor secrete să discute despre nenumărate subiecte: de la strategia militară a României la înzestrarea armatei până în 2026, de la mandatul României la reuniunea NATO de la Varşovia, la raportul de activitate a SRI pe anul trecut. Se pare însă că nu acestea au fost cele mai importante subiecte din cadrul acestei şedinţe CSAT.
Agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării suna impresionant: strategia militară a României la înzestrarea armatei până în 2026, mandatul României la reuniunea NATO de la Varşovia, raportul de activitate a SRI pe anul trecut. Dar nu acestea au fost cele mai importante subiecte din cadrul acestei şedinţe CSAT.
A fost o şedinţă-maraton de patru ore, neobişnuit de lungă pentru CSAT, o instituţie unde lucrurile s-au tranşat mereu cu o eficienţă cazonă. Problemele sănătăţii au împins pe loc secund celelalte teme ale întrunirii. Este pentru prima dată când acest subiect ocupă cea mai mare parte a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. E normal să fie aşa, de vreme ce sănătatea este considerată factor de risc la adresa securităţii naţionale. Scandalul dezinfectanţilor falsificaţi, dar şi corupţia din sistem scoasă la iveală cu această ocazie, numărul mare de cazuri de infecţii intraspitaliceşti şi de victime ale malpraxisului, spitalele insalubre şi penuria de consumabile au făcut ca discuţia pe tema sănătăţii să treacă în fruntea listei de urgenţe.
Dar analiza CSAT nu s-a rezumat la problema dezinfectanţilor, ci s-a extins la probleme de sănătate publică şi alimentară, hotărându-se că este absolut necesară stabilirea unor noi norme şi proceduri de funcţionare, evaluare şi control. Pentru aceasta este nevoie ca guvernul să se organizeze mai eficient, iar premierul Cioloş şi noul ministru al sănătăţii Vlad Voiculescu au convenit să pună pe picioare, până la sfârşitul lunii iulie, un grup de lucru format din medici, biochimişti, specialişti în siguranţă alimnentară care să elaboreze acest pachet de norme şi proceduri.
Preşedintele Klaus Iohannis spune că aceste proceduri se referă la “modul în care se pun pe piaţă produsele biocide, dar şi la curăţenia, dezinfecţia şi sterilizarea în spitale, la conformitatea cu standardele europene referitoare la antiseptice şi dezinfectante chimice, la activitatea de control şi inspecţie sanitară de stat precum şi la întărirea capacităţii de control a Ministerului Sănătăţii.”
Adoptarea acestor norme reprezintă un mod implicit de a recunoaşte incapacitatea statului de a reacţiona la timp şi eficient în cazul unor tragedii ca aceea petrecută la Clubul Colectiv şi faptul că este anormal ca nici acum, la mai bine de trei luni, Direcţia de sănătate publică şi Ministerul sănătăţii să nu ştie de ce au murit în judeţul Argeş copii internaţi cu insuficienţă renală, deşi s-au făcut nenumărate analize şi speculaţii.
Preşedintele Iohannis susţine că va trebui coordonată activitatea unor domenii ca sănătatea umană, medicina veterinară, alimentaţia publică şi creşterea animalelor pentru a fi stabilite măsuri pentru utilizarea eficientă a antibioticelor. De asemenea, guvernul va trebui să urmărească modul în care sunt îndeplinite obiectivele din Planul strategic de prevenire şi combatere a bolilor nosocomiale pe următorii doi ani, unde sunt stabilite măsurile pentru prevenţia, reducerea incidenţei, monitorizarea şi creşterea capacităţii de diagnostic a infecţiilor intraspitaliceşti. Conform statisticilor oficiale ar fi vorba annual despre 12 mii de victime ale acestor infecţii însă medicii din sistem spun că ar fi de cinci ori mai multe şi că ele nu sunt depistate pentru că personalul medical nu este pregătit pentru aceasta. Guvernul va organiza calificarea personalul medical pentru identificarea, prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti şi va prezenta trimestrial informări referitoare la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor. De asemenea, la categoria urgenţelor, cum sunt atâtea în domeniul sănătăţii publice, CSAT a trecut necesitatea ca România să dezvolte o reţea de laboratoare acreditate care să respecte cerinţele europene pentru a putea analiza inclusiv dezinfectanţi.
La şedinţa CSAT a fost invitat şi ministrul Sănătăţii. Proaspăt numit în funcţie, Vlad Voiculescu a trebuit să prezinte un raport în legătură cu modul în care a folosit ministerul informaţiile de la SRI pe tema dezinfectanţilor, dar şi să-şi asume răspunderea pentru materializarea în practică a deciziilor luate în cadrul acestei şedinţe. Ministrul Sănătăţii beneficiază încă de o perioadă de graţie pentru a se adapta noului loc de muncă. El a fost învestit în funcţie săptămâna aceasta, după ce fostul ministru al Sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, şi-a dat demisia presat de incapacitatea de a stabili responsabilii în cazul dezinfectanţilor falsificaţi.
În sănătate, ca în multe alte domenii, au prevalat mai tot timpul interesele şi solidaritatea de grup şi adevărata provocare pentru noul ministru va fi să destrame mecanismele care au generat corupţia şi degradarea sistemului. Pentru aceasta, va trebui ca şi Procuratura să stabilească rapid responsabilităţile în dosarul HexiPharma pentru a vedea care au fost, dacă au fost, complicii la fraudă din sistemul medical. Iar noul ministru va trebui să verifice la sânge curăţenia materială şi profesională din spitale. Angajamente eroice care par să anunţe o reformă de profunzime a sistemului. Rămâne de văzut câţi dintre medici vor sta umăr la umăr lângă economistul Vlad Voiculescu pe baricadele acestei revoluţii.
