La Bucureşti s-a inaugurat a XI-a ediţie a Târgului de Carte Bookfest. Ţara invitată la această ediţie este Israelul. Bookfest, târgul de vară, cum i se mai spune, este considerat cel mai mare târg de carte din România însă a pierdut, de-a lungul anilor, ceva din fast şi prospeţime. El se desfăşoară în câteva pavilioane secundare ale Complexului Expoziţional şi nici prezenţa editorială nu mai este ca în urmă cu câţiva ani. Austeritatea şi politicile fiscale şi-au luat obolul. Multe edituri de notorietate sunt absente în acest an, fie din pricina costurilor de expoziţie, fie pentru că vânzările de pe internet devin tot mai rentabile şi fac ca târgurile să fie inutile.
La ceremonia de deschidere au participat Tamar Samash, ambasadoarea statului Israel în România, Sergiu Nistor, consilierul prezidenţial pentru Cultură, Corina Şuteu, ministrul Culturii, Adrian Curaj, ministrul Educaţiei, Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural Roman, şi Igor Sarov, viceministrul Culturii din Republica Moldova. Aşadar, nici preşedintele Klaus Iohannis şi nici premierul Dacian Cioloş nu şi-au mai făcut drum, ca în alţi ani, să confirme statutul Bookfest-ului de cel mai important târg de carte din România.
Este unul dintre motivele pentru care Salonul de carte, „Târgul de vară”, cum i se mai spune, pare să fi pierdut, de-a lungul anilor, ceva din fast şi prospeţime. El se desfăşoară în câteva pavilioane secundare ale Complexului expoziţional Tibco, prăfuite şi decavate, semănând cu nişte hangare de avion, şi nici prezenţa editorială nu mai este ca în urmă cu câţiva ani. Îi lipseşte centrul nervos şi axul, pare dezarticulat, un târg de provincie, pitoresc, e drept, dar incoerent şi ades suprarealist. Cumva printre edituri cu ştaif s-au strecurat nişte prăvălii cu cafele, parfumuri sau pietre preţioase, artizanat şi softuri de calculator. Austeritatea şi politicile fiscale şi-au luat obolul. Multe edituri de notorietate sunt absente în acest an, fie din pricina costurilor de expoziţie, fie pentru că vânzările de pe internet devin tot mai rentabile şi fac ca târgurile să fie inutile.
Circa o sută de edituri, zeci de mii de titluri, mii de vizitatori care înfruntă capriciile începutului de vară, ba ploaie torenţială, ba căldură toridă, pentru a străbate cărările care se bifurcă ale Bookfestului... Ce înseamnă pentru ei Salonul internaţional de carte Bookfest? Mulţi spun că vin pentru ofertele de carte la preţuri fără concurenţă. Alţii, că trec pe-acolo să vadă personalităţi, să le asculte vorbind. Cumpăratul cărţilor e pe locul doi. Sunt şi mulţi părinţi atenţi să nu-i piardă din ochi pe copiii lor care pedalează pe biciclete pe covoarele roşii dintre standuri, la vânătoare de baloane colorate şi cărţi cu supereroi.
De fapt, primii beneficiari ai târgului ei au fost. Cei care au vizitat târgul pe 1 iunie, de ziua lor, au putut câştiga pachete cu o sută de cărţi cadou. Au cântat, dansat şi aplaudat sceneta muzicală Bronto, un dinozaur neastâmpărat, au ascultat cărţi de poveşti citite de personalităţi din lumea cultural artistică, au desenat şi s-au jucat. A lor a fost toată lumea de poveşti a cărţilor colorate.
Există oameni care sunt de părere că târgurile de carte fac bine doar bugetului editurilor şi că mult mai eficient ar fi să meargă ei la oameni, din uşă în uşă, să facă apostolat în numele cărţilor, nu să aştepte an de an vizita aceloraşi împătimiţi să le facă vânzare. Sau să dezvolte o industrie de difuzare mai eficientă care să nu dubleze preţurile pe drumul de la tipografie la raftul librăriilor.
Optimiştii spun că piaţa de carte din România pare să fie într-o uşoară creştere, fără a depăşi, cu toate acestea, vreo 70-80 de milioane de euro, cu mult mai puţin decât media europeană raportată la numărul de beneficiari. Salonul însuşi s-a extins, din 2012, şi în alte oraşe din ţară: Braşov, Timişoara, Târgu Mureş şi Cluj, semn că producţia de carte a intrat în convalescenţă după o lungă perioadă de austeritate.
Dar românii continuă să cheltuiască anual doar patru euro pentru biblioteca lor, adică de trei ori mai puţin decât cheltuiesc cu produsele cosmetice. Din aceşti bani nu-şi pot cumpăra mai mult de o carte. Sunt copii care nu au văzut altă carte decât manualele şcolare. Circa 20% dintre români nu citesc defel.
Barometrul de consum cultural pe 2014 susţinea că aproape 40 de români dintr-o sută nu au citit nicio carte în acel an. Cititul cărţilor de la bibliotecă e considerat desuet şi mai puţin de 2% dintre români îl mai practică. Nu e de mirare, pentru aproape un sfert dintre români „cultura nu este prea importantă”. Este ceea ce explică probabil faptul că, în mod repetat, rapoartele Uniunii Europene clasează România pe primul loc la analfabetism, cu circa 6% neştiutori de carte. (O interesantă hartă a analfabetismului la nivel european se găseşte aici. Iar aici este o infografie a Uniunii Europene despre consumul de cultură în România.) Un copil din 10 nu citeşte cursiv şi circa 40-50% dintre copiii de până la 15 ani ştiu să citească, dar nu înţeleg ce citesc adică sunt analfabeţi funcţional.
Aceste procente se menţin de ani de zile la acelaşi nivel, în ciuda (sau din cauza) nenumăratelor reforme din sistemul de educaţie. Unii spun că se răzbună banii puţini investiţi în învăţământ. Profesorii ieşiţi în stradă ar avea dreptate să ceară 6% din Produsul Intern Brut. Analfabetismul viitor va costa mult mai mult. Alţii susţin că taxele supun unor presiuni insuportabile editurile provocând falimentul multora, tirajele modeste şi scumpirea nemăsurată a cărţilor.
Încet, dar sigur, târgurile de carte încep să pară desuete. Comanda de carte pe Internet înlocuieşte tot mai mult târgurile tradiţionale şi reprezintă cam 20% din vânzări. Magazinele virtuale practică discounturi de multe ori mai mari decât ofertele de la târg, iar cărţile electronice au început să câştige tot mai mult teren de când tabletele şi e-readerele au devenit ceva obişnuit, iar Internetul e generos când e vorba despre cărţi piratate. Cu toate acestea, cartea ca obiect, cred unii cititori împărtimiţi, nu este în
pericol. Vor exista mereu oameni care să vină la Saloanele de Carte măcar pentru a fi alături de cei asemeni lor, pentru a simţi mirosul cărţii abia ieşite de sub tipar, pentru a-şi completa bibliotecile de-acasă, pentru a participa la lansări, simpozioane şi sesiuni de autografe sau, pur şi simplu, pentru a bea o cafea lângă un scriitor cunoscut aflat la o masă alăturată.
----------------------------
Salonul de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub patronajul Preşedinţiei României şi sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerelor Culturii și al Educației Naționale și Cercetării Științifice.
