Imediat după ce rezultatele referendumului din Marea Britanie au devenit oficiale, preşedintele Klaus Iohannis i-a convocat de urgenţă la Palatul Cotroceni pe premierul Dacian Cioloș, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pe liderii partidelor parlamentare.
Regulile jocului se schimbă şi trebuie să ne schimbăm şi noi după ele. Aceasta a fost esenţa declaraţiei de presă a preşedintelui, după încheierea reuniunii de la Palatul Cotroceni. El a mai spus că România trebuie să fie proactivă în discuţiile care vor urma pentru că, aproape sigur, ieşirea Marii Britanii va însemna schimbarea regulilor Uniunii. Klaus Iohannis afirmă că demnitarii şi politicienii care au venit la reuniunea de la Cotroceni sunt de acord că Uniunea Europeană este un proiect foarte valoros, iar drumul Romaniei este în interiorul UE. Preşedintele Iohannis va participa săptămâna viitoare la summitul Uniunii Europene unde vor fi discutaţi paşii care trebuie urmaţi, dar şi strategia comunitară pe viitor. Este o criză, da, dar dacă va fi gestionată cum trebuie, România va ieşi întărită şi câştigată. Totul va fi negociat cu mare atenţie şi în interesul României, spune preşedintele Klaus Iohannis şi, foarte important, „România va negocia în aşa fel încât să avem grijă de românii noştri care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie.”
Optimismul preşedintelui pare cumva întărit şi explicat prin faptul că, după cum spunea preşedintele, impactul asupra leului va fi „mic si gestionabil.” Leul nu va avea probleme, iată un punct de vedere asupra căruia toată lumea e de acord. Fără a nega gravitatea situaţiei, Banca Naţională a României a fost printre primele instituţii care au reacţionat la ştirea că britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană. După cum declara Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, banca nu a aştepta să vadă rezultatele referendumului, ci s-a pregătit din timp. Într-o intervenţie televizată, Adrian Vasilescu spunea că impactul va fi dureros pentru economia britanică şi că economia românească s-ar putea resimţi şi ea într-o oarecare măsură însă impactul nu va dura mult. „N-ar fi exclus însă ca acum mai mulţi investitorii să se indrepte spre România,” susţine consilierul guvernatorului BNR.
Nu va exista un impact imediat asupra economiei României, spune şi premierul Dacian Cioloş. Şi nici asupra românilor. România are o economie stabilă şi e foarte important ca, prin atitudinea guvernului şi a clasei politice, să facă din această situaţia economică un atu. Procesul va dura cel puţin doi ani şi românii de acolo, din Marea Britanie, nu au deocamdată de ce se teme. „Cu toţii trebuie să tragem învăţăminte din decizia britanicilor şi să facem ca Uniunea Europeană să rămână un proiect de construcţie,” adaugă el. Guvernul se concentrează pe două strategii care-şi propun să analizeze rolul României în UE şi dezvoltarea României pe termen mediu şi lung. Vor fi strategii dezbătute public, pentru a reflecta opiniile beneficiarilor acestor strategii, plătitorii de impozite. „România va prelua în 2019 preşedinţia Consiliului UE şi acela va fi anul în care impactul retragerii Marii Britanii va fi maxim”, mai spune Dacian Cioloş adăugând că trebuie să fim pregătiţi. Românii trebuie să se implice activ în redefinirea construcţiei europene. Politicienii, mai spune premierul, trebuie să dea dovadă de responsabilitatea şi prudenţă în deciziile politice din acest an electoral.
Şi adevărul e că rezultatul referendumului britanic le-a dat de gândit politicienilor români. Ei spun că singura explicaţie pentru ceea ce se petrece este populismul. Alina Gorghiu, copreşedintă PNL, susţine că în România nu există forţe politice semnificative care să promoveze tipul acesta de discurs. Cu toate acestea este vital pentru oamenii politici şi liderii de opinie să înţeleagă că drumurile contestărilor cu orice preţ nu este unul corect, spune ea. „Urmează o campanie electorală, şi cred că aceasta trebuie să fie ferită de tentaţia extremismului. Brexitul este un avertisment şi e mai bine să învăţăm din erorile altora.” Tocmai de aceea, mai afirmă Alina Gorghiu, PNL continuă să susţină guvernul Cioloş şi necesitatea ca acesta să rămână neschimbat până la alegerile din toamnă pentru că doar stabilitatea economică şi politică pot menţine un echilibru într-un context tulbure european când efectul referendumului ar putea fi contagios.
Şi fostul premier şi lider PSD Victor Ponta scria pe pagina sa de socializare că este cel mai greu moment din istoria UE şi că, deşi acum e momentul ca România să fie condusă de lideri puternici, „are la conducere cei mai inepți și incapabili lideri din ultimii 25 de ani!” Este o continuare a schimbului de replici referitor la politicile europene început nu demult şi care a culminat cu o scrisoare deschisă pe care i-a trimis-o ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, fostului premier Ponta şi tuturor celor interesaţi. Controversele se leagă chiar de raporturile României cu Uniunea Europeană care, susţine Ghinea, ar fi fost compromise de guvernul PSD.
Victor Ponta afirmase că guvernul Cioloş ar acţiona împotriva intereselor României, întârziind proiecte şi cereri de finanţare, ceea ce a dus la un grad zero de absorbţie a fondurilor europene. De partea, cealaltă, Cristian Ghinea face o radiografie a modului în care a înţeles guvernul Ponta să folosească banii europeni, întârziind importante proiecte de infrastructură, deturnând banii pe Sistemul Unic de Management al Informației pentru Instrumentele Structurale, cerinţă esenţială a Uniunii Europene, către buzunarele unui prieten din parlament şi greşind fundamental sistemul de finanţare a programelor agricole. Cristian Ghinea îl acuză pe Victor Ponta că a întârziat sau a compromis proiecte europene şi susţine că, în perioada guvernării PSD, s-a creat un mecanism de fraudare a fondurilor europene care a compromis procesul bugetar 2014-2020. E un fel de a spune că Uniunea Europeană ne dă dar nu ne bagă în traistă şi că asemenea tip de abordare a proiectelor europene poate crea resentimente şi nemulţumiri.
Marea Britanie este pe locul 10 al investitorilor în România cu puţin peste un miliard de euro capitalul social subscris adică circa 2,5% din total. Pe teritoriul României se află 12 acţionari principali în activităţi legate de subproduse rezultate din extracţia petrolului, producţia de materiale feroase şi neferoase, industrie farmaceutică, fabricarea tutunului. În 2015, volumul exporturilor româneşti către Marea Britanie a crescut cu 11%, valoarea bunurilor vândute acolo se ridică la 11 miliarde de euro iar totalul schimburilor comerciale este de circa 30 de miliarde de euro.
În Marea Britanie erau la sfârşitul anului trecut circa 223 000 de români. (Sau, după alte surse, 180 000 cu forme legale). Ei au devenit astfel a doua comunitate de imigranţi ca mărime, prima fiind a polonezilor al căror număr se ridica în 2015 la circa 818 000.
