Procurorii ceruseră 19 ani de închisoare. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, Filat a fost amendat cu 60.000 de lei și privat de dreptul de a deține funcții publice în stat vreme de cinci ani. De asemenea, s-a decis să i se confiște bunuri în valoare de peste patru milioane de lei și să-i fie retrasă distincția „Ordinul Republicii”. Filat, care a făcut de mai multe ori greva foamei ca să protesteze față de condițiile de detenție și față de acuzații, spune că este nevinovat și se consideră victima politică a fostului său partener de guvernare, Vlad Plahotniuc. La pronunțarea sentinței în primă instanță, fostul premier a declarat că se aștepta să fie condamnat și că se va adresa la CEDO.
„Vrem proces public!” și „Vrem justiție corectă!”, aceasta au cerut pe parcursul procesului colegii de partid ai lui Vlad Filat careau fost văzuți deseori pe holurile judecătoriei. Succesorul la șefia PLDM Viorel Cibotaru crede că un partid de la guvernare a vrut să acapareze toată puterea, răzbunându-se pe oponenții politici:
„Sentința de astăzi este reflectarea acelui proces pierdut, proces care ar fi trebuit să fie unul exemplar, dar s-a transformat într-o răfuială politică ordinară, în care noi nu știm de ce a fost acuzat, care au fost aspectele acestui proces. Știm cu siguranță din declarațiile atât ale lui Vlad Filat, cât și ale avocaților că de nenumărate ori i s-au încălcat drepturile elementare. A continuat operațiunea de sacrificare a unui partid întreg și a liderului acestuia și transferul tuturor responsabilităților pe seama acestui partid și acestei persoane. Inclusiv continuă mușamalizarea faptului cine, cum a fraudat sistemul bancar și nu numai. Ceea ce și vorbește că justiția nu și-a jucat rolul său, absolut.”
Directorul executiv al Asociației Promo-LEX Ion Manole regretă că procesul nu a fost unul public:
„Există anumite întrebări la capitolul transparență. În momentul în care societatea civilă și mai multe organizații neguvernamentale au solicitat desfășurarea acestui proces cu ușile deschise și instanțele de judecată au ignorat aceste demersuri, noi, în calitate de cetățeni și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale preocupați de drepturile omului, considerăm că suntem îndreptățiți să avem anumite semne de întrebare în ceea ce privește calitatea acestui act de justiție.”
Directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea spune că prin acest proces s-a demonstrat că în Moldova justiție se face mai mult la televizor decât în instanță:
„Este vorba de prima cauză de acest gen. Estre vorba de fonduri publice impresionante. Și era, în primul rând, în interesul justiției ca aceste proceduri să fie publice, ca să arate că se face justiție, nu doar că se declară. Justiția trebuie să mai fie văzută că se face, nu doar făcută. Nu cunosc despre fondul dosarului. Nu exclud că anumită doză de corectitudine există în hotărârea judecătorească, dar aceasta nu înseamnă că hotărârea integrală este corectă. Opinia publică va fi în continuare determinată de ceea ce se va spune la televizor, cu părere de rău, din cauza că judecătorii nu au vrut să arate ce s-a întâmplat de facto în proceduri. Să judeci doar pe baza la ceea ce se vede la televizor nu cred că e o idee corectă. Atunci când judecătorii închid ușa pentru ca alții să vadă cum se face dreptate, la 90% din oamenii care nu au încredere în judecători li se creează impresii care ar putea să fie departe de adevăr. Dar aceasta în ultimă instanță contează. Dacă nu e încredere în justiție, nimic nu e, ca și în dragoste, de altfel.”
Amintim că deputatul Vlad Filat a fost lipsit de imunitate în 15 octombrie anul trecut, fiind pus sub învinuire în plenul Parlamentului, în urma unui autodenunț al omului de afaceri Ilan Shor, arestat preventiv săptămâna trecută într-o altă cauză.
