În 2015, Banca Națională a creditat cele trei bănci devalizate și care se aflau în pragul falimentului cu aproape 14 miliarde de lei, suma garantată de stat, respectiv de guvernul Leancă și ulterior Gaburici. Guvernul trebuie să înceapă să-și achite această datorie, pentru că, așa cum declara Europei Libere ministrul de finanțe Octavian Armașu, „o garanție emisă de stat este un lucru aproape sfânt”. Banii vin din bugetul de stat, deci sunt plătiți de contribuabil. Ceea ce normal, creează frustrări și nemulțumiri în rândul populației , exploatate din plin de politicienii care se pregătesc pentru campania electorală în vederea prezidențialelor din octombrie.
Liderii Platformei Demnitate și Adevăr cheamă deputații să nu voteze proiectul de lege care ar transforma în datorie publică miliardele scoase din rezervele Băncii Naționale. Demersul a luat forma unei petiții online, fiecare semnătură însemnând refuzul cetățenilor de a contribui la recuperarea banilor. Soluția pe care o propun liderii mișcării, între care și Andrei Năstase, candidat la alegerile prezidențiale, este localizarea și anchetarea celor responsabili de frauda bancară, și respectiv întoarcerea miliardului.
O posibilitate care ar împăca pe toată lumea, dar prea puțin probabilă, crede expertul economic Stanislav Madan. Nu poate fi pus la îndoială însă angajamentul autorităților care trebuie executat, notează expertul:
„Apar tot felul de soluții politicianiste, însă, de vreme ce statul și-a asumat un angajament, el trebuie dus până la capăt, cât de dureros nu ar fi pentru noi, pentru că noi vom resimți prin faptul că în loc acești bani să fie alocați pentru investiții, pentru drumuri noi, școli, grădinițe, va trebui să-i achităm pentru că cineva a furat.”
Într-un interviu pentru postul nostru de radio, ministrul finanțelor, Octavian Armașu spunea că acum doar „se pune problema de a executa deciziile adoptate anterior.”, or băncile falimentare au fost creditate sub garanție de stat, iar neexecutarea unei garanții reduce la zero credibilitatea statului, a precizat ministrul:
„Din momentul în care statul Republica Moldova spune: „Eu nu mai vreau să-mi onorez obligațiile pentru că ele nu-mi plac” din acel moment apar semne de întrebare: „Dar oare dacă eu îi dau bani statului, acesta îi va plăcea după asta să mi-i întoarcă?”. Și atunci normal că vom fi un stat izolat, ocolit de toată lumea. Acesta este un scenariu care trebuie evitat. Nici nu vreau să mă gândesc la el. De aceea noi acum trebuie să executăm această obligație.”
Pentru această intenție, ministrul finanțelor a fost criticat și de opoziția socialistă care a obținut audierea acestuia în parlament. Azi, deputații și-au reînnoit acuzațiile, spunând într-o declarație că ,,puterea, în loc să-i pedepsească pe cei vinovați, pregătește un nou furt.”
L-am întrebat pe expertul Viorel Gârbu, de la Institutul Economiei de Piață dacă vede o alternativă:
„Gaura este creată, banii s-au furat, cine a furat banii nu este cunoscut, activele nu sunt recuperate și atunci pierderea se transferă pe umerii tuturor, dacă nu poate fi identificată persoana sau grupul de persoane care stau în spatele acestui jaf, și căruia putem să-i imputăm consecințele și modul în care au evoluat lucrurile. Dar cum să imputăm, efectiv să recuperăm mijloacele financiare dacă sunt în conturi bancare, fie să confiscăm averea, dar dacă noi nu am făcut aceste acțiuni, paguba respectivă merge pe umerii tuturor.”
Europa Liberă: În acest context, chemările unor politicieni ca cetățenii să se opună acestui lucru…
„Lucrul acesta nu este real Arătați de unde să luăm 14 miliarde, dacă politicienii zic că cetățenii trebuie să se opună, bine, politicianul respectiv să arate cu degetul să spună, luați un miliard de aici, 2-3 miliarde de acolo și tot așa, dar dacă nu știi să propui o cale efectivă, atunci aceste opinii nu au nici o acoperire, sunt opinii pur teoretice prin care o anumită persoană își manifestă revolta. Noi toți suntem revoltați, dar cum să depășim problema, pentru că problema trebuie depășită.”
Proiectul contestat propune ca banii acordați băncilor falimentare sub garanțiile guvernelor Leancă şi Gaburici să fie recuperați prin emiterea unor obligațiuni de stat care să fie răscumpărate timp de 25 de ani. Inițiativa este examinată acum în cadrul comisiilor parlamentare, urmând să fie dezbătută la una din ședințele viitoare ale legislativului.
