La Chişinău a venit astăzi o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional pentru discuţii legate de încheierea unui posibil Acord de cooperare cu Republica Moldova. Autorităţile moldovene în repetate rânduri au declarat că îşi doresc un program cu Fondul pentru a dezgheţa ajutoarele partenerilor externi, între care Banca Mondială, Uniunea Europeană sau România. În ajunul vizitei FMI, directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alex Kremer, a lansat un avertisment autorităţilor de la Chişinău, insistând că una din cauzele de bază a fraudei de proporţii ce a avut loc în sistemul bancar în anul 2014 nu a fost încă eliminată. Avertismentul, cred unii economişti, anticipează discuţii complicate între experţii FMI şi guvernul de la Chişinău:
În ajunul vizitei misiunii FMI în Republica Moldova, directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alex Kremer, a spus tranşant în interviul oferit revistei de specialitate „Profit” că o nouă fraudă bancară „este posibilă”, iar instituţia nu va acorda suport bugetar Republicii Moldova până când problema nu va fi soluţionată.
Fondul Monetar Internaţional îşi trimite a treia echipă de experţi în Republica Moldova de la începutul acestui an. Spre deosebire de primele două, echipa care a sosit astăzi are mandat pentru încheierea unui Acord cu Guvernul de la Chişinău. Un aspect încurajator, crede economistul Institutului „Viitorul”, Sergiu Gaibu, dar prea minor pentru ca autorităţile să se „îmbete cu apă rece”.
Ultima echipă de experţi a Fondului a declarat că în dialogul cu Chişinăul s-a progresat pe subiectul transparenţei structurii de acţionariat al băncilor, dar că „nu există înţelegere în toate privinţele”. Guvernul de la Chişinău, continuă economistul Sergiu Gaibu, a întreprins mai mulţi paşi pentru înlăturarea acestei probleme, întrebarea e dacă aceştia sunt suficienţi pentru un Acord cu FMI:
„De fapt, Banca Naţională a făcut o serie de măsuri în direcţia respectivă: suspendarea dreptului de vot la anumite pachete de acţiuni ale unor bănci, precum şi o prescripţie pentru a fi, într-un termen anume, înstrăinate anumite pachete. Da, acestea reprezintă un semnificativ pas înainte, însă cel mai probabil organismele internaţionale vor considera ca executate aceste măsuri doar în cazul în care se vor solda cu rezultatul final, adică, transparenţă deplină în sectorul bancar, fie prin faptul că informaţia va fi furnizată şi astfel va fi asigurată transparenţa, fie prin înstrăinarea către alţi acţionari, care se vor alinia la aceste cerinţe. Organismele internaţionale vor evalua paşii pe care îi face Republica Moldova prin rezultate obţinute în teren şi nu doar prin paşi pe care îi va întreprinde Guvernul.”
Un comunicat al Guvernului de la Chişinău, anunţă că premierul Pavel Filip a avut astăzi o întâlnire cu echipa de experţi ai FMI, condusă de Ivanna Vladkova-Hollar. Ea a precizat că actuala misiune, care se va afla la Chişinău până pe 15 iulie, se va axa preponderent pe sectorul financiar, după care se va trece la reforme structural-fiscale mai vaste.
Din cauza fraudei din sistemul bancar, autorităţile de la Chişinău au ratat anul trecut 45 de milioane de dolari din partea Bancii Mondiale, reprezentanţii căreia au declarat la acea vreme că „nu are rost să dai bani prin uşa din faţă, atâta timp cât există riscul ca aceştia să fie furaţi prin uşa din spate a sectorului bancar”. A urmat refuzul Uniunii Europene, care la doar o săptămână a îngheţat asistenţa bugetară de peste 40 de milioane de dolari. Demnitarii de la Chişinău sperau să obţină bani de la ţara vecină, România, prin intermediul unui credit rambursabil de 150 de milioane de euro, doar că guvernul de la Bucureşti a condiţionat alocarea asistenţei de semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.
Guvernul moldovean se află acum între ciocan şi nicovală, declară fostul ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, mai ales că deficitul bugetar din acest an, de peste patru miliarde de lei, urmează să fie acoperit din surse externe. De-a lungul anilor, constată fostul ministru al Economiei, discuţiile cu experţii organizaţiei au fost dificile.
„La noi, de fiecare dată, Fondul Monetar pune problema că trebuie să fie micşorat nivelul de inflaţie. A doua problemă: trebuie să cheltuiţi conform posibilităţilor, aveţi foarte multe cheltuieli neproductive pe aparatul birocratic, pe programe sociale. Orice măsură de acest fel nu este populară şi orice guvern vrea să-şi apere poziţia. Chiar când au venit comuniştii la putere, ei nu au avut relaţii cu FMI, dar mai târziu, în 2005 sau 2006, comuniştii au semnat un acord cu Fondul. Acum e aceeaşi situaţie. Problema constă în faptul că noi am avut o gaură în sistemul bancar, neclaritate cu Guvernul, FMI nu a avut partener pentru discuţii, de aceea negocierile vor avea loc, iar în funcţie de poziţia Guvernului FMI va semna decizia privind finanţarea sau va spune: bine, dacă nu acceptaţi, rezolvaţi problemele singuri.”
Într-un recent interviu oferit postului nostru de radio, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a explicat de ce partenerii externi ai Republicii Moldova îşi condiţionează suportul bugetar de un acord cu FMI. Criza din sistemul bancar şi uriaşa chitanţă lăsată de aceasta a afectat stabilitatea macrofinanciară a ţării. Pentru ca această situaţie să nu se repete, e nevoie de un cadru stabil de funcţionare a sectorului bancar, iar cea mai bună expertiză în acest sens poate fi oferită doar de Fondul Monetar Internaţional. „Ne dorim să oferim asistenţa necesară astfel încât aceasta, într-o manieră transparentă, să ajungă la beneficiarii finali – cetăţenii Republicii Moldova”, a menţionat Ambasadorul Uniunii Europene, Pirkka Tapiola.
