Reforme și procente: dacă guvernul a îndeplinit 68% din foaia de parcurs stabilită pentru a garanta aplicarea Acordului de Asociere cu UE, sau numai 60%, mai mult sau mai puțin, nu spune nimic despre calitatea reformelor. Și nici despre faptul că unele din cele mai importante reforme nu au fost nici începute. O serie de organizații neguvernamentale urmăresc, critic, pașii făcuți de guvernare.
Una din principalele constatări ale experților este că o bună parte din acțiunile prevăzute în agenda de reforme prioritare ale guvernului sunt minore, tehnice și nici nu trebuiau incluse într-un asemenea document anticriză. Or, guvernul le include tocmai pentru ca să impresioneze partenerii occidentali cu parametri cantitativi, în lipsa celor calitativi, sugerează experţii.
Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice: „Să fim realişti. Atunci când vorbim de un procent înalt de realizare, trebuie să ţinem cont de faptul că sunt acţiuni unele foarte complexe şi unele sunt foarte simplu. Multe din astea simple ridică procentajul de realizare. De exemplu, prelungirea termenului Strategiei Naţionale Anticorupţie. Este un lucru destul de simplu, era evident că trebuie implementat.”
La capitolul realizări, experţii au menţionat, între altele, adoptarea legii Procuraturii şi a pachetului de legi privind integritatea cu mențiunea însă că s-a întârziat destul de mult.
În mai puţin de o lună din termenul de cinci luni pe care şi l-au fixat, autorităţile au de realizat tocmai cele mai complexe reforme asumate. Între acestea investigarea fraudei din sectorul bancar, reforma CNA şi cea a BNM. Printre restanţele identificate de experţi mai sunt şi reforme tergiversate de ani buni, cum ar fi de exemplu, adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului, despre care se discută din 2011 şi abia acum a fost votat în prima lectură de legislativ.
Experţii au menţionat că Guvernul a reuşit să-şi onoreze angajamentul de a „dezgheţa” procesul de negocieri cu FMI. O echipă de experţi ai Fondului a venit ieri la Chişinău pentru discuţii legate de încheierea unui posibil Acord de cooperare cu Republica Moldova. Numai că mai multe din condiţiile care ar face posibilă semnarea acestui acord nu au fost realizate, a afirmat
expertul Natan Garştea, de la Centru Expert-Grup. El a menţionat cele mai importante restanţe şi anume sporirea transparenței acționarilor bancari, îmbunătățirea guvernanței corporative în cadrul băncilor comerciale și fortificarea independenței și competențelor regulatorii ale BNM:
„FMI spunea că vrea să vadă voinţa din partea noastră în a schimba situaţia din sectorul bancar, e vorba de creşterea independenţei şi capacităţii instituţiilor care supraveghează şi reglementează domeniul şi ca aceste procese să fie ireversibile. Avem câteva zile până aflăm dacă Guvernul v-a reuşi sau nu să convingă FMI despre intenţiile sale.”
Prezentă la lansarea raportului de monitorizare, viceministra de externe, Daniela Morari, şi-a exprimat dezacordul faţă de multe din constatările experţilor numindu-le subiective. Daniela Morari a respins criticile precum că unele din acţiunile incluse în foaia de parcurs ar fi tehnice şi simpliste. Ea a menţionat că, în februarie, când a fost elaborat documentul acestea erau priorităţile urgente.
„Este foarte subiectiv de a spune care acţiune este mai tehnică sau mai importantă. Ce ţine de termene întârziate – apreciez faptul că pe anumite componente a fost flexibil interpretat acest lucru, dar pentru mine ca parte în acest proces şi ca cititor a raportului este oricum un grad de subiectivism.”
Daniela Morari nu a fost de acord şi la capitolul cantitatea acţiunilor realizate. Potrivit experţilor, au fost realizaţi mai puţin de o treime din paşii planificaţi. Şi guvernul operează cu aceeaşi cifră, numai că atunci când contabilizează restanţele.
