Obiectivele României la summit-ul de la Varşovia s-au concentrate pe două propuneri: să existe în România un angajament terestru al NATO şi, la fel, altul naval la Marea Neagră, care însă se mai discută după respingerea ideii de către Bulgaria. Liliana Barbăroşie l-a întrebat pe Iulian Chifu, directorul Centrului de prevenire a conflictelor de la Bucureşti, fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu, care urmăreşte în Varşovia lucrările summitului dacă eşecul ideii despre flota NATO la Marea Neagră e definitiv.
Iulian Chifu: „Nu, cred că aici este o greşeală. Sunt ambele validate. E adevărat că e vorba despre iniţiative care sunt la nivele diferite. Vom vedea în declaraţia finală a Alianţei. Cel puţin, componenta care ţine de brigada multinaţională amplasată în România, componenta terestră, o vom regăsi în declaraţia finală. De asemenea, avem scutul de la Devesel, scutul antirachetă care este tot o componentă ce va fi asumată de NATO, cu ocazia acestui summit. În ceea ce priveşte componenta navală, va trebui să ne uităm cu atenţie la formula de final, cum va arăta declaraţia finală în privinţa Mării Negre, în privinţa relaţiei cu Federaţia Rusă a Alianţei şi, în egală măsură, nu trebuie să uităm că este o iniţiativă lansată la nivelul ministerialei apărării. Soluţia va apărea, este deja asumată de către Alianţă. Va apărea, cel mai probabil, pe securitatea maritimă în Marea Neagră, la ministeriala apărării din luna octombrie a acestui an. Nu e vorba în niciun caz despre vreun eşec sau despre un mod în care România nu şi-ar îndeplini mandatul şi ţintele în privinţa necesităţilor de apărare. Indiferent de forma şi locul în care aceste documente vor fi consemnate, cu certitudine, România este apărată din toate cele trei puncte – terestru, aerian şi maritim în ceea ce priveşte ameninţările de la Răsărit, respectiv, după anexarea Crimeei din partea Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Se observă că NATO încearcă să implementeze o politică de descurajare în raport cu Rusia, dar, în acelaşi timp, să discute cu Rusia. Se va ţine pe 13 iulie un consiliu urmare a acestui summit. În general, dumneavoastră cât de mult sunteţi încrezător că se poate ajunge la ceva în cadrul acestor discuţii?
Iulian Chifu: „Strategia Alianţei în momentul de faţă cu Federaţia Rusă este descurajarea Federaţiei Ruse. O descurajare credibilă, care înseamnă înfrângerea oricărui adversar, care ar genera o criză sau un conflict în ceea ce priveşte statele Alianţei. Pe de altă parte, concomitent angajarea Federaţiei Ruse pentru a explica şi a evita, în primul rând, accidentele, incidentele sau neînţelegerile reciproce. E o strategie cu cele două elemente, pe care o veţi regăsi, cel mai probabil, şi în declaraţia finală a summit-ului. Conţinutul discuţiilor, cel puţin până în acest moment, este relativ slab. Federaţia Rusă încearcă angajarea NATO, a statelor NATO, a Statelor Unite ale Americii, m-am plictisit eu de câte discuţii telefonice angajează preşedintele Putin, angajează ministrul Afacerilor Externe Lavrov cu Statele Unite ale Americii, explicând diferite componente, însă ele sunt folosite mai mult pentru imaginea internă, pentru a ieşi din izolare, decât în ceea ce priveşte conţinutul. Pentru că în mod real, trebuie spus, Federaţia Rusă nu a venit să ofere un conţinut, nu a venit să probeze inversarea poziţiei de încălcare a regulilor dreptului internaţional, a poziţiei sale revizioniste. Şi, din punctul acesta de vedere, NATO a comunicat foarte clar faptul că nu va exista niciun fel de deschidere, cât timp principiile, valorile, angajamentele internaţionale în care Federaţia Rusă este parte nu vor fi respectate. Nu există în niciun punct ideea unei sfere de influenţă. Federaţia Rusă trebuie să renunţe la acest concept de secol 20, de război rece. În egală măsură s-a afirmat public şi de către secretarul general NATO, de către toţi cei prezenţi la nivel oficial: orice stat este liber să-şi aleagă opţiunile de securitate, este liber să intre în NATO. Iar extinderea Alianţei la acest summit cu Muntenegru este un pas înainte. Vom avea după acest summit, după ratificare, 29 de state membre ale Alianţei. Uşa este deschisă pentru orice stat care este pregătit şi doreşte să se alăture Alianţei. Acesta este mesajul general transmis de acest summit Federaţiei Ruse, inclusiv.”
Europa Liberă: Aş vrea să vă întreb despre poziţia Germaniei. Atunci când domnul Steinmeier a zis că acest zăngănit de arme la graniţă nu aduce securitate aici; cine crede că aceasta se întâmplă, se înşeală, am impresia că nu a fost o simplă figură de stil şi o simplă nemulţumire. Am impresia că multă lume gândeşte anume astfel. Cum priviţi dumneavoastră aceste declaraţii? Şi cum vi s-a părut că priveşte NATO astfel de poziţii?
Iulian Chifu: „Trebuie să nu uităm că domnul Steinmeier deja s-a lansat în competiţia politică electorală internă. Va exista un nou cancelar al Germaniei anul viitor, deja poziţia cancelarului Angela Merkel şi poziţia ministrului său de externe încep să se depărteze în ceea ce priveşte câteva teme importante, relaţia cu Federaţia Rusă fiind o asemenea temă în care există o divergenţă evidentă în discurs. Pe de altă parte, v-aş atrage atenţia că Germania este un membru de încredere, este framework nation, este ţara care dă cadrul dezvoltării batalionului din Lituania, deci, este parte a acestui efort de descurajare a Federaţiei Ruse. Mai mult, am avut, în urmă cu două zile, o declaraţie a doamnei Merkel, înaintea lansării summit-ului, în care rezultatul a fost extrem de clar. Doamna Merkel a comunicat faptul că nu mai există încredere în Federaţia Rusă, că, din punctul acesta de vedere, descurajarea trebuie să vină şi cele două componente de care vorbeam la început, ale abordării Rusiei, descurajarea sa şi angajarea într-un dialog constructiv, în aşa fel încât să fie disuadată să procedeze, utilizând forţa armată pentru a-şi soluţiona problemele postimperiale sau neoimperiale.”