Situația economică precară a Republicii Moldova a fost factorul principal care a generat o emigrare masivă a populației și a descurajat tinerii să aibă copii, ceea ce a provocat și o scădere a natalității pe parcursul anilor de independență. Concluziile se regăsesc în Barometrul demografic, publicat astăzi de Centrul de Cercetări Demografice, în contextul Zilei Mondiale a Populației.
În medie, peste 100 de moldoveni părăsesc zilnic Republica Moldova preferând să se stabilească într-o altă țară. Asta rezultă din datele Barometrului demografic care arată că în ultimii cinci ani, ritmul migrației celor care s-au stabilit cu traiul peste hotare oscilează între 45 și 50 de mii de persoane anual.
Dacă până în 2007, scopul migrației era căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, ulterior moldovenii au emigrat în special pentru a reîntregi familiile. Îngrijorarea este însă că migrația populației nu s-a oprit aici, iar din cauza unei situații socio-economice instabile, valul de emigrare a început să cuprindă în special tinerii. În anul 2010, bunăoară, au plecat în Italia de opt ori mai mulți tineri cu vârste de până la 17 ani decât în 2007, iar numărul celor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani a crescut de cinci ori, în aceeași perioadă. Tendința din ultimii ani este însă și mai periculoasă, întrucât Republica Moldova începe să piardă nu doar tinerii care nu sunt mulțumiți de veniturile financiare pe care le au acasă, spune șefa Centrului de Cercetări Demografice, Olga Gagauz:
„Acuma observăm o situație că pleacă foarte mulți tineri care au un nivel de studii înalt, mulți dintre care au avut și un serviciu bine plătit, dar această incertitudine în ziua de mâine, această neîncredere, lipsa suportului în situații dificile, motivează foarte mulți tineri să plece peste hotare. Pierdem nu doar din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ.”
Instabilitatea socio-economică nu doar că motivează tinerii să plece din țară, dar și îi descurajează pe cei de acasă să întemeieze familii, sau să aibă copii, adaugă Olga Gagauz:
„Criza financiar economică din anul 2009, și criza economică de la sfârșitul anului 2014 a afectat dinamica acestui indicator, și în ultimii ani rata de fertilitate se menține la un nivel de 1,6 - 1,65 copii per femeie de vârstă fertilă, ceea ce este cu mult mai jos decât nivelul necesar pentru reproducerea populației, 2,1. Noi pierdem acel potențial reproductiv din mediul rural, care până acum asigură reproducerea populaţiei, pentru că din numărul total din nașteri - 60% revin mediului rural.”
Cu alte cuvinte, datele arată că fiecărei familii din Moldova îi revine câte unul sau doi copii, în timp ce pentru a stopa scăderea populației, orice familie ar trebui să aibă doi sau mai mulți urmași. Pentru depășirea situației, autorii barometrului recomandă crearea unor condiții mai bune pentru creșterea copiilor, ori inclusiv politicile actuale nu sunt îndeajuns pentru a motiva tinerii să aibă bebeluși, recunoaște ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Stela Grigoraș:
„Înțelegem că factorul demografic trebuie considerat ca unul de mare importanţă, fiind o mare problemă ce va fi resimțită de următoarele generații, cu consecințe dramatice în aspectele socio-economic. Trebuie să existe o conștientizare la nivel național, în același timp eu mă întreb cât de mult politicile pro-familiale sau îndemnizațiile pentru copii ar încuraja natalitatea. Eu cred că nu este atât de importantă și noi trebuie să fim onești, că dacă vrei natalitate avem nevoie de o dezvoltate economică, de aceea este foarte important ca politicienii și factorii de decizie să recunoască acest lucru.”
De la obținerea independenței, Republica Moldova a înregistrat o micșorare continuă a numărului populației. În ultimii 25 de ani, populația a scăzut cu aproximativ un milion de oameni, potrivit estimărilor Biroului Național de Statistică. Datele sunt însă aproximative, iar experții spun că în lipsa de statistici exacte și actualizate la zi, se văd siliți să opereze cu cifre alternative, din surse neoficiale.
