După evenimentele din Turcia, de vineri, președintele României, Klaus Iohannis, a dat publicitatii un comunicat în care își exprima speranta ca ordinea publică din Turcia să fie restabilită în cel mai scurt timp „în spiritul respectării democraţiei şi a instituţiilor democratice alese de poporul turc”. Astăzi mai multe organizatii civice au trimis o scrisoare deschisa presedinţiei si guvernului României în care li se cere să se pronunte pentru respectarea ferma a drepturilor omului in Turcia. O relatare de la Sorin Serb,
Încercarea de lovitură de stat din Turcia a stârnit îngrijorare printre oficialii de la Bucureşti. În primul rând, pentru soarta românilor aflaţi acolo. Ministerul de externe a emis un avertisment de călătorie şi a organizat imediat ce a fost posibil un zbor umanitar finanţat de minister pentru a-i recupera pe românii aflaţi în aeroportul Ataturk de lângă Ankarei, una dintre zonele de pericol. Aceştia nu au putut fi transportaţi de alte companii care şi-au sistat zborurile. La Ministerul de externe funcţionează un grup operativ („celula de criză”) care monitorizează cu atenţie situaţia şi ţine în permanenţă legătura cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare de acolo.
Turcia a revenit de mai multe ori în ultima vreme pe agenda oficialilor români, nu doar graţie schimburilor comerciale dintre cele două ţări, ci şi datorită iniţiativei româneşti de a organiza o flotă maritimă NATO pe Marea Neagră. În martie, în timpul vizitei de stat la Ankara, preşedintele Iohannis a discutat acest subiect cu Recep Tayyp Erdoğan care a fost de acord de principiu cu consolidarea securităţii la Marea Neagră. Motivul? Campania militară rusă din Crimeea. Relaţiile turcilor cu Rusia s-au răcit după ce Moscova a renunţat la traseul turcesc al conductei de la Caspica dar şi după ce turcii au doborât un avion militar rusesc aflat în misiune în Siria.
Preşedintele României le dădea în martie asigurări partenerilor turci că va sprijini aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană. Turcia este pentru România cel mai important partener comercial din afara Uniunii şi al cincilea în ordinea importanţei iar autorităţile de la Bucureşti intenţionează să ridice schimburile comerciale bilaterale la zece miliarde de euro. Mai mult de atât, în finalul vizitei de stat, preşedintele României spunea că s-au făcut paşi importanţi pentru consolidarea parteneriatului strategic între cele două ţări. Ulterior, Bulgaria s-a eschivat de la proiectul flotei maritime din Marea Neagră, iar Turcia părea dispusă să-şi regândească relaţiile cu Rusia însă negocierile din cadrul summitului de la Varşovia au repus pe harta alianţei posibilitatea unei flote comune a ţărilor riverane, asumată ca factor de echilibru şi protecţie pe flancul estic. Este, în arhitectura lui Klaus Iohannis, o cărămidă importantă a construcţiei din sudul flancului răsăritean, asigurând, prin asocierea Moldovei şi Ucrainei ca parteneri privilegiaţi, o continuitate între Baltică şi Marea Neagră.
Evenimentele din ultimele zile au pus un bemol tonului plin de speranţă al preşedintelui român care susţinea într-un comunicat succint că speră ca ordinea publică din Turcia să fie restabilită în cel mai scurt timp „în spiritul respectării democraţiei şi a instituţiilor democratice alese de poporul turc.” Un mesaj ambiguu, care nu mai păstrează nimic din entuziasmul de pe vremea vizitei din martie, exprimând îngrijorarea faţă de soarta tuturor părţilor implicate în conflict. Acest foarte scurt comunicat evocă instituţiile alese democratice, făcând aluzie la omologul său turc Erdoğan, fără însă a-l numi, dar şi la Parlamentul turc unde se află politicienii de pe lista neagră a lui Erdoğan. De asemenea, aluzia la instituţiile şi principiile democratice ar putea fi inspirată de tratamentul la care se pare că sunt supuşi soldaţii arestaţi, dar şi faţă de intenţiile de a reintroduce pedeapsa cu moartea, decizie care va reduce dramatic puţinele şanse ale Turciei de a adera la Uniunea Europeană. Oricum Turcia a stat mereu prost la capitolul respectării drepturilor omului şi pedeapsa cu moartea ar îndepărta-o pentru multă vreme de masa de negocieri.
La rândul său, premierul Dacian Cioloş susţine printr-o declaraţie de presă că singura cale pentru Turcia este întoarcerea la ordinea constituţională şi la statul de drept. Premierul se află la summitul Asia-Europa din Ulan-Bator, reuniune informală a șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. El spune că a susţinut „împreună cu ceilalţi lideri europeni condamnarea tuturor acțiunilor de violență și agresiune asupra instituțiilor statului democratic alese.” Iar Turcia este pentru România şi Uniunea Europeană un partener-cheie. Alături de premierul Cioloş, la Ulan Bator s-a aflat şi ministrul român de Externe Lazăr Comănescu. Acesta susţinea şi el că esenţială pentru Turcia este reîntoarcerea la instituţiile democratice. Turcia, afirmă oficialul român, este o ţară importantă nu doar pentru că este un partener-cheie, „ci şi pentru că dincolo de frontierele ei şi în vecinătatea estică şi sudică a Uniunii Europene şi NATO situaţia este destul de complicată,“ Turcia funcţionând cumva pe post de zonă-tampon în calea asaltului ISIS şi a luptelor endemice din Siria şi Irak.
Fostul premier Victor Ponta nu-şi refuză însă superlativele când vorbeşte despre încercarea de înlăturare a regimului Erdoğan. E de înţeles: cei doi sunt prieteni buni şi, nu demult, s-a spus chiar că Victor Ponta ar fi consilierul neoficial pe probleme europene al preşedintelui turc. Turcia a fost, în momente de cumpănă, refugiul lui Victor Ponta care a căutat acolo medici şi a găsit prieteni. Astăzi, pentru Victor Ponta, ambasador neoficial al lui Erdoğan, reacţiile româneşti par mai importante decât cele de la Ankara. El susţine că „sistemul de propagandă” din România ar fi dorit înlăturarea lui Erdoğan. Nemulţumit de reacţia presei şi a unor adversari politici, Victor Ponta spune că românii care şi-au dorit schimbarea puterii legitime de la Ankara sunt susţinători la Bucureşti ai unui guvern care nu a fost ales democratic. Aceştia şi-ar fi dorit înlocuirea preşedintelui turc ales democratic cu generalii unei junte militare care s-a impus prin forţa armelor. E poate şi o aluzie la reacţiile politicienilor din PNL care vedeau şi partea goală a paharului democraţiei din Turcia: ameninţarea reinstaurării pedepsei cu moartea, abuzurile. Victor Ponta expediază rapid abuzurile spunând că în România de după aşa-numita lovitură de stat din 2012 au fost urmăriţi penal, arestaţi şi condamnaţi mult mai mulţi pucişti decât după lovitura de stat din Turcia.
Aşadar, după cum se vede, nu există deocamdată vreun mesaj coerent şi nici o strategie care să coordoneze reacţia oficială faţă de lovitura de stat din Turcia. Nici măcar după ce Osman Koray Ertas, ambasadorul Turciei în România, a susţinut că Fethullah Gülen, despre care Erdoğan spunea că este inamicul Turciei numărul unu şi că ţările care le acordă adăpost lui şi simpatizanţilor lui nu pot fi prietenele Ankarei, ar avea chiar şi în România adepţi care au pus pe picioare unsprezece şcoli, nu s-a înregistrat nicio reacţie. Premierul turc Binali Yldirim avertiza chiar că orice ţară îi acordă sprijin lui Gülen este în război cu Turcia. Aşadar spusele ambasadorului referitoare la prezenţa în România a simpatizanţilor celui mai vânat om din Turcia ar trebui cântărite cu atenţie. Marţi va avea loc la Palatul Cotroceni o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării unde se va discuta pe marginea reuniunii NATO de la Varşovia şi este foarte probabil ca Turcia să fie pe primul loc al agendei. Lovitura de stat şi mai ales urmările acesteia (arestări, decapitarea armatei şi justiţiei, violări ale principiilor democraţiei) trimit într-un viitor abstract proiectele de întărire a securităţii pe acest flanc.
Situaţia pare instabilă, multe dintre deciziile de ultimă oră sunt conflictuale şi pun sub semnul întrebării instituţiile democraţiei. Ştirea că au fost arestaţi sau destituiţi mii de magistraţi acuzaţi că ar fi parte a reţelei clericului exilat Fethullah Gülen a stârnit îngrijorarea şi în România. Dana Gârbovan, preşedinta Uniunii Judecătorilor din România, spune că a primit semnale de avertisment de la colegii din Turcia care se plâng de derapajele antidemocratice ale puterii de la Ankara. După ce a luat legătura cu unii judecători pe numele cărora s-ar fi emis mandate de arestare preventivă şi care aşteptau să fie arestaţi, Dana Gârbovan a avertizat că abuzurile împotriva acestora reprezintă un derapaj grav de la democraţie. „E important ca instituţiile europene şi NATO să ia de urgenţă poziţie şi să ceară guvernului turc eliberarea acestor magistraţi,” spune magistratul român care consideră că situaţia din Turcia este îngrijorătoare. S-a ajuns aici, e de părere Dana Gârbovan, pentru că întreaga lume a acceptat compromisurile de la democraţie.
De altfel, Uniunea Judecătorilor a semnat, alături de alte 11 organizaţii printre care Active Watch, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, Centrul de Resurse Juridice şi Centrul pentru Jurnalism Independent, o scrisoare deschisă adresată preşedintelui, premierului şi ministrului de Externe cărora le cer să exprime o poziţie publică cu privire „la necesitatea respectării drepturilor omului și a principiilor statului de drept în procesul de stabilizarea a situației din Turcia.” Amintind că în ultimii zece ani Turcia a primit fonduri de asistenţă peste 14 miliarde de euro inclusiv pentru respectarea drepturilor omului şi asigurarea statului de drept, semnatarii acestei scrisori solicită instituţiilor statului să acţioneze „în concordanță cu valorile care stau la baza comunității transatlantice, din care România face parte” și să ia poziție față de evoluțiile alarmante din aceste zile din Turcia. De asemenea le cer să facă demersurile necesare pentru a reafirma necesitatea respectării „drepturilor omului, a independenței justiției și a statului de drept în Turcia.”
După lovitura de stat din Turcia, pe lângă arestarea a circa opt mii de soldaţi, au fost demişi trei mii de magistraţi, inclusiv cinci de la Curtea Supremă. Dintre ei, au fost arestaţi zece membri ai Consiliului Suprem al Magistraţilor şi doi membri ai Curţii Constituţionale.
