Igor Boțan: „Societatea civilă este mozaic: ea nu are conștiință de sine, este formată din domene care se uită în părți diferite și suma acestor domene trebuie să fie egală cu zero. Cel puțin, așa înțeleg eu societatea civilă. De aceea există organizații ale societății civile care pot avea voce, dar aceste voci trebuie să se confrunte cu alte voci din aceeași societate civilă pentru a găsi, cu ajutorul argumentelor, soluțiile cele mai bune. Ideea că există o societate civilă care este consolidată și are conștiință de sine este o iluzie. Nu există așa ceva în lume. A propos, partidele politice sunt organizații ale societății civile. Sindicatele sunt organizații ale societății civile. Cultele religioase, în baza dreptului la libertatea conștiinței, sunt organizații ale societății civile. Unde sunt vocile lor? Aceasta e întrebarea.”
Europa Liberă: Răspunsul dumneavoastră care e? Unde sunt vocile lor, din moment ce se zice că în Moldova rolul societății civile ar fi puțin semnificativ în influențarea deciziilor fie politice, economice sau de interes public?
Igor Boțan: „Societatea civilă este așa cum sunt cetățenii pentru că societatea civilă, dacă ne referim la organizațiile, la instituții ale societății civile, ele nu pot fi mai bune decât media cetățeanului din Republica Moldova: contemplativi, care așteaptă nu știu ce, cineva să le rezolve problemele, care dau vina pe clasa politică ș.a.m.d. Există elemente vibrante ale societății civile, cum sunt jurnaliștii independenți, de exemplu, care pe propria răspundere și cu propria conștiință creează trenduri în societate sau anumite tendințe. Aceștia sunt mult mai puternici decât instituții, organizații întregi care fac rapoarte, studiază, dau replici ș.a.m.d. De aceea nu trebuie să ne uităm la societatea civilă ca la ceva care este enigmatic.”
Europa Liberă: Dar încă de pe timpul guvernării comuniste și mai nou, după 2009 încoace, tot s-a vorbit că și această societate civilă s-a lăsat curtată de guvernare.
Igor Boțan: „De când e lumea și pământul așa a fost. Au fost organizații ale societății civile care au avut o atitudine critică față de guvernanți și am avut organizații ale societății civile care susțin guvernarea. Și nu-i poți acuza pentru aceasta. Este viziunea lor, ei sunt cetățeni ai acestei țări. Ei pot face acest lucru. Și trebuie să avem o atitudine înțelegătoare. Problema e cine are argumente mai puternice.”
Europa Liberă: Dar cum se îmbunătățește actul guvernării, dacă societatea civilă e mână în mână cu cei de la putere?
Igor Boțan: „Republica Moldova este un stat mic, cu o economie deschisă supusă tuturor influențelor din afară, din Occident și din Rusia. Deci, acești doi vectori din afară, din Rusia preponderent și din Occident, iată se intersectează aici. Capacitatea de rezistență a elitelor din Republica Moldova nu este în stare să facă față acestor influențe. De aceea, un vector sau altul devine mai influent și atunci se pliază pe acest vector și guvernarea, și așa-zisa societate civilă, fie prin finanțări din afară, fie prin iluzii că, dacă îmbrățișăm un vector sau altul și ni-l asumăm, atunci în țara noastră va fi mai bine.
Eu cred că această etapă noi deja o depășim în al 25-lea an de independență. Și trebuie să înțelegem cu toții că, dacă nu ne facem țara noastră confortabilă pentru viață aici, atunci acești vectori se vor schimba, unul va prevala asupra altuia, după care celălalt va prevala peste celălalt pentru că vedem ce se întâmplă în regiune. De aceea, ori devenim cetățeni și atunci societatea civilă ar trebui să își facă prioritățile. Și prioritățile societății civile, dacă vrem să o percepem așa cum este, mozaic, sunt lucruri de bază: guvernarea să fie onestă, guvernarea să aibă reputație. Dacă guvernarea își pierde reputația, trebuie să o convingem să plece. Domnul Candu ne invită să ne schimbăm mentalitatea. Poftim, domnule Candu! Hai să ne schimbăm mentalitatea! Ce reputație are această guvernare? După șapte ani de zile, cu așa reputație, ce ne mai poate promite această guvernare?”
Europa Liberă: Dar, cel puțin, cei din vârful puterii spun că atât guvernul, cât și Parlamentul poartă consultări cu societatea civilă pe cele mai importante teme. Vreau să vă întreb care ar fi unul dintre cele mai arzătoare subiecte care a fost discutat și în urma discuțiilor s-a ajuns la rezolvarea unei probleme?
Igor Boțan: „Sunt o mulțime. Dar foaia de parcurs ce e? Nu este foaia de parcurs rezultatul Forumului Civic? Forumul Civic a adoptat o rezoluție care a fost împărtășită cu ambasadele, care a ajuns la Bruxelles și care s-a întors în Republica Moldova. Nu a fost oare foaia de parcurs, scrisă aici, la Chișinău o reacție la acel Forum Civic și rezoluția lui? Pentru că, dacă ne uităm în rezoluția Consiliului Uniunii Europene, vedem acolo 13 puncte răspuns la rezoluția Forumului Civic de aici. Și răspunsul guvernării: ne apucăm să implementăm o foaie de parcurs care este copia a ceea ce s-a adoptat la acel for, în condiții de o anumită confruntare în societatea noastră. Deci, dacă societatea civilă are voce și vrea să fie luată în considerație, ea trebuie să „muște”, nu doar să facă complezență acestei guvernări. Și vedem că efectul e pe față.
Acum, când guvernanții se laudă că implementează o foaie de parcurs, toată lumea trebuie să îi amintească de unde vine această foaie de parcurs. Ea este rezultatul Forului Civic. Cine a scris rezoluția acestui For Civic? Lideri politici din opoziție, din opoziția imergentă. Cine implementează acum? Guvernarea. Cu ce se laudă guvernarea? Cu ceea ce a trecut de la Chișinău prin Bruxelles și s-a întors la Chișinău. Iată o schemă care arată cum ceea ce numim noi societate civilă moldovenească trebuie să acționeze prin capitale europene, ca guvernanții aici să spună: „Da, domnilor, luăm în considerație aceasta”. Pentru că la modul direct guvernanții noștri se comportă ca și cum ar fi stăpâni pe veci în țara aceasta, după ce am avut furtul miliardului, după ce am avut șapte ani de lupte intestine între „pro-europeni” ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Ar putea să joace un rol mai decisiv această societate civilă, dacă și-ar dori și ar exista și persoane credibile cărora să le creadă cetățenii simpli?
Igor Boțan: „Sigur, dar în anumite limite, pentru că, dacă societatea per se e divizată, nu poate societatea civilă să găsească un vector comun pentru „jocurile” geopolitice. Dar așa divizată, această societate poate găsi un numitor comun în ceea ce privește: lupta cu corupția, reputația guvernării și onestitatea acesteia. Și de aceea cei care sunt divizați pe diferite criterii geopolitice pot sta împreună și spune: „Domnilor, pentru ca să trăim confortabil în această țară, pentru ca să nu umplem lumea cu imigranții noștri, pentru că moare această țară, hai să găsim un numitor comun care s-ar referi la calitatea guvernării, la buna guvernanță”. În rest, sigur că este vorba despre segmente care se separă și care trebuie să ducă o luptă politică onestă în cadrul constituțional pentru a vedea care vector de integrare regională, globală este adecvat pentru ţara noastră şi este împărtăşit de majoritatea cetăţenilor. Deci, putem avea astfel de discuţii.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, ce se întâmplă în forul legislativ? Fac aluzie la întărirea majorităţii parlamentare. Dumneavoastră cum vedeţi lucrurile?
Igor Boţan: „Întărirea majorităţii parlamentare pe ce criterii? Ideologice, doctrinare? Cum pot liberalii şi comuniştii sta împreună? Cum poate unionistul Ghimpu să fie în aceeaşi coaliţie cu moldovenistul Lupu?! Deci, ei găsesc numitor comun. Şi numitorul comun este interesul comun.”
Europa Liberă: Ei spun că interesul comun este stabilitatea politică care s-a instaurat.
Igor Boţan: „Foarte bine, dar stabilitatea politică? Sunt în al şaptelea an. În 2009 au împărţit între ei funcţiile de drept şi de guvernare. S-au gândit la stabilitate politică? În 2010 am avut primele atacuri raider. S-au gândit atunci la stabilitate politică? În 2011 s-a încleştat păpuşarul şi cu contrabandistul şi am avut atacuri raider. Am avut stabilitate politică? În 2012 am avut „Pădurea Domnească”. Am avut stabilitate politică? În 2013 am avut concesionarea Aeroportului şi darea grupului Shor a Băncii de Economii. Am avut stabilitate politică? În 2015 am avut cinci guverne, am avut instabilitate generată de guvernanţi, după care am obţinut un ţap ispăşitor. Şi acum, în 2016, ce avem? Şi ce ne pot aceşti oameni oferi nouă în această situaţie? Despre ce reputaţie pot vorbi?”
Europa Liberă: Această majoritate devine credibilă pentru cetăţeni şi pentru partenerii externi ai Moldovei?
Igor Boţan: „În baza la ce? Eu nu văd reputaţie bună, care să-mi atragă simpatia pentru astfel de coaliţie. Eu v-am enumerat pe ani ce au făcut ei.”
Europa Liberă: Vorbim despre timpul prezent şi ce urmează să întreprindă această majoritate parlamentară, ca Moldova să meargă pe calea cea bună şi dreaptă.
Igor Boţan: „Eu nu ştiu. Dar grupul Reşetnicov ce ideologie are, ce orientare geopolitică are? Pentru că de ei depinde majoritatea. Aceşti oameni, în general, nu vorbesc. Ştiţi dumneavoastră ce ideologie au ei acum, după ce au părăsit fracţiunea comunistă, ce opţiuni geopolitice au?”
Europa Liberă: Acum, când se vorbeşte şi despre acest parteneriat pe care încearcă majoritatea parlamentară să-l închege cu PPEM condus de Iurie Leancă, la ce gânduri vă duce?
Igor Boţan: „La gândul că Iurie Leancă, atunci când şi-a lansat partidul, a declarat că acest partid trebuie să devină o forţă de alternativă pro-europeană. Dacă se aliază cu această majoritate, eu nu ştiu care e dimensiunea de alternativă. Deci, este, sigur, un partid politic autonom, care îşi adoptă deciziile, dar ei trebuie să decidă cum vor fi recepţionaţi.”
Europa Liberă: Dar ce câştigă majoritatea şi ce pierde PPEM în cazul acesta?
Igor Boţan: „PPEM, cu certitudine, pierde calitatea de eventuală alternativă pro-europeană, pentru că se contopeşte cu această majoritate. Ce câştigă majoritatea? Pentru câteva săptămâni, un fel de câştig mediatic, vor vorbi: „Vedeţi, de la cei emergenţi pro-europeni pleacă şi vin la noi’.”
Europa Liberă: Dar se fac aluzii că totuşi, dacă s-a ajuns la 60 de deputaţi să facă parte dintr-o coaliţie majoritară, ar putea să deschidă nişte paranteze şi în ajunul scrutinului prezidenţial.
Igor Boţan: „Dar să le deschidă măcar pe toate odată, nu pe rând. Ce poate face această guvernare, dacă noi ştim că pentru a plăti pensii şi salarii se împrumută lunar cu sute de milioane de lei? Care e economia? Ei spun că îmbunătăţesc situaţia...”
Europa Liberă: Mai degrabă să modifice anumite articole din legea supremă a ţării, din Constituţie?
Igor Boţan: „Pentru aceasta au nevoie de 68 de voturi. Cât au acum? 56+2 = 58. Mai au încă zece deputaţi de convertit. Pot să o facă. Şi dacă modifică Constituţia, pentru aceasta e nevoie de jumătate de an, doar după ce depun proiectul la Curtea Constituţională. Alegerile sunt peste trei luni de zile. A propos, a văzut cineva Codul Electoral publicat? Trei luni de zile au rămas. E bătaie de joc de oameni, de ţară, de forţele politice din această ţară. Bugetul nu-l pot publica. Ei fac proiect de ţară, ne spun de proiect de ţară, ei nu pot un buget... Noi suntem în a şaptea lună, intrăm în a opta lună şi noi nu avem legea bugetului publicată.”
Europa Liberă: Dar şi din exterior se fac auzite voci care salută menţinerea acestei stabilităţi şi, chipurile, că se începe o redresare a situaţiei social-economice.
Igor Boţan: „Sigur, foarte bine. Din afară aceasta le trebuie, să fie stabilitate aici. Dar ce fel de stabilitate îi interesează mai puţin. Şi noi putem să-i înţelegem, la ceea cu ce se confruntă Europa, le-ar mai trebui acum şi un fel de instabilitate în Moldova.”
Europa Liberă: Această majoritate parlamentară confortabilă ar ajuta să nu treacă moţiunea de cenzură împotriva guvernului Filip?
Igor Boţan: „Dar cineva s-a gândit că va trece moţiunea de cenzură? Nimeni nu s-a gândit la aceasta. Pur şi simplu, este o oportunitate ca această guvernare să fie scuturată puţin în Parlament, ca oamenii să înţeleagă şi să-i întrebe ce proiect de ţară despre care vorbesc ei are această guvernare, în ce constă acest proiect de ţară? Cum acest proiect de ţară este promovat de trei forţe politice care au ideologii absolut diferite şi nu doar ideologii şi doctrine, dar şi viziuni asupra ce este Moldova, cum a fost, cum trebuie să fie Moldova, ce limbă vorbim, cine suntem locuitorii Republicii Moldova, suntem moldoveni sau români? Ei la aceste probleme nu pot răspunde, ce fel de proiect de ţară fac ei? Acesta e praf în ochi.
Există interese obscure care îi ţin împreună: frica să piardă puterea, după care să fie anchetaţi, persecutaţi pentru ceea ce au făcut. Probabil, aceasta este frica lor şi aceasta îi ţine împreună, dar pe aceasta nu poţi edifica proiect de ţară. Este o absurditate toată chestia aceasta. Dar să-i vedem în Parlament ce vor răspunde şi dacă deputaţii din opoziţie vor formula întrebări pertinente, astfel încât şi noi, cetăţenii, să înţelegem despre ce e vorba, dar nu doar să aibă în vedere reglările lor de conturi – socialiştii împotriva aşa-zişilor pro-europeni.
Situaţia e foarte complicată şi totul porneşte de la reputaţia guvernării, pentru că, atunci când au venit la guvernare, au fost aşteptări mari, şi ei au făcut exact ceea ce nu trebuiau să facă – şi-au băgat mâinile până la umăr în tot felul de afaceri, au împărţit instituţiile de drept şi de reglementare pentru a se îmbogăţi, folosindu-le ca pârghii. Aceasta au făcut şi acum lucrurile au evoluat prea departe ca să poţi schimba ceva. E nevoie de o schimbare.”
Europa Liberă: Schimbarea se face doar în cadrul alegerilor.
Igor Boţan: „Noi aşteptăm alegerile. Şi depinde de cetăţean, pentru că m-aţi întrebat de societatea civilă. Dacă este societate civilă în această ţară, fiecare cetăţean, când are buletinul de vot în mână, este element al societăţii civile, reacţionează adecvat sau iar se lasă cumpărat cu vaca lui Ilici sau cu coşul cu merinde – votez pentru orez ş.a.m.d. Noi am trecut prin aceasta, de aceea ori înţelegem exact ce se întâmplă, ori, dacă suntem ţară creştină, avem în vedere legea divină şi de aici porneşte morala, avem legea civilă, pe care o fac guvernanţii noştri şi o fac strâmb, ca să se îmbogăţească şi avem legea reputaţiei.
Legea reputaţiei este atitudinea noastră faţă de ei. Şi atunci, dacă le punem pe toate împreună – legea divină – este dreptate în societatea aceasta, când se fură cu miliardele, iar apoi se găsesc ţapi ispăşitori şi se ascund urmele? Nu e dreptate. Legea civilă o fac ei. Unde e legea civilă privind alegerea şefului statului? Cum s-a ajuns la această soluţie? Şi legea reputaţiei, vom enumera pe ani din 2009, ce societate este aceasta? Şi dacă mă întrebaţi de societatea civilă, cum reacţionează simplul cetăţean? Nu vă referiţi la organizaţii, la toate lucrurile acestea pe care le înţeleg, ştiu că au aici părinţi, cresc copii, se gândesc la un viitor. Iată toate lucrurile cum se aranjează.”
