Linkuri accesibilitate

„Ghettourile” din Germania ca „sur­se ale Răului care a cuprins Europa” (22)


Cea mai importantă temă de politică în Republica Moldova ar trebui să fie dacă actualul guvern pro-european „va reuşi să menţină majoritatea compozită care îl susţine şi, mai ales, (...) să menţină şi să accelereze cursul reformelor şi convergenţa către UE”, scrie Răzvan Voncu într-un articol apărut la secțiunea de bloguri a ziarului Adevărul. Dacă guvernul de la Chișinău reușește să se mențină pe linia pro-europeană, Uniunea va acorda sprijin Republicii Moldova, ceea ce vor simți, în sfârșit, și cetățenii ei. Dacă nu, coaliția fragilă care asigură acum majoritatea în parlament va fi spulberată, aducând situația țării într-un punct periculos.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:06 0:00
Link direct

Apropierea alegerilor prezidențiale obturează cumva această perspectivă, arată Voncu. Toată lumea este preocupată de cine va fi, din toamnă, noul președinte ales prin vot direct. Desigur, e important să fie un pro-european. Ce se profilează e foarte greu de spus în clipa de față și poate că nici cu o săptămână înainte de vot sondajele nu vor putea face previziuni întemeiate. Motivul stă, în opinia lui Răzvan Voncu, în decizia potențialilor votanți din Transnistria. Indiferent de etnie, ei vor putea vota la prezidențiale dacă au documentele în regulă. Votul le va fi înregistrat în afara regiunii transnistrene, unde nu se vor organiza centre de votare, își informează cititorii comentatorul de la București.

Evenimentul zilei se ocupă, sub semnătura lui Iulian Chifu, de spargerea bazei de date a Partidului Democrat din Statele Unite, cu numai o zi înainte de Convenția care urma să o desemneze oficial drept candidat la alegerile prezidențiale pe Hillary Clinton. Cele 20.000 de e-mail-uri publicate ar arăta că, în interiorul Partidului Democrat, s-ar fi lucrat anume pentru subminarea contracandidatului doamnei Clinton, Bernie Sanders. Cotidianul de la București notează că democrații au cerut o investigație a unei firme specializate și au aflat că atacul este legat de Rusia, care ar vrea astfel să sprijine candidatura republicanului Donald Trump. Cel puțin așa susține șeful campaniei prezidențiale a lui Hillary Clinton. Iulian Chifu scrie însă că niciunul dintre candidați, nici Clinton, nici Trump, nu au preluat deocamdată această temă în discursurile lor de campanie, așadar încă nu poate fi evocat vreun scop anume din partea Rusiei în perspectiva alegerilor americane.

În revista 22, Cristian Câmpeanu nuanțează ceea ce s-a spus, mai ales în știri, despre recentele atentate cu autori de religie islamică din Germania. E clar că autoritățile de la Berlin nu doresc să generalizeze ideea de „atac terorist egal islam”, numai că există și un alt aspect, prea puțin evocat. Câmpeanu îl consideră o problemă mai de adâncime a societății germane: e vorba de subculturile de religie islamică din comunitățile de islamici care trăiesc în Germania. Unul dintre ultimii atacatori, un tânăr de 18 ani, de religie sunită, ar fi exemplul cel mai bun că Germania a reușit să gestioneze mai bine ca alte țări integrarea imigranților, dar nu și problema diferențelor culturale dintre diferitele comunități de imigranți. „Adevărul este, - scrie Cîmpeanu, - că aceste ghettouri, în­chise din punct de vedere cultural, do­mi­na­te de violență și criminalitate, sunt sur­se ale Răului care a cuprins Europa”. Comentatorul de la 22 consideră că statele occidentale ar trebui să nu mai camufleze acest lucru.

XS
SM
MD
LG