O judecătorie de la Kiev a analizat astăzi cazul omului de afaceri moldo-rus Veaceslav Platon, reținut luni la Kiev în baza unui mandat internațional în legătură cu devalizarea băncilor moldovene.
Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, spune că nu are deocamdată confirmarea dacă omul de afaceri are sau nu cetățenia statului ucrainean:
„Pentru ce a fost solicitată extrădarea lui Veaceslav Platon, pentru două capete de acuzare, prima - escrocherie, adică dobândirea prin înșelăciune a bunurilor altei persoane, în cazul de față a banilor de la Banca de Economii. Pedeapsa pentru această infracțiune este închisoare de la 8 la 15 ani, articolul 243 ce prevede spălarea banilor în proporții deosebit de mari, pedeapsa este închisoare de la 5 la 10 ani. Dacă se constată că Platon deține cetățenia Ucrainei, extrădarea nu cred că o să fie posibilă, dar la moment nu este confirmată această informație.”
Avocatul lui Platon, Gleb Seghida neagă că pașaportul deținut de clientul său ar fi fals, iar numele l-ar fi schimbat în mod legal, din motive de securitate:
„Pot să vă spun sigur că Platon a scris o cerere prin care a renunțat la cetățenia Republicii Moldova. Ar fi posibil ca acestă cerere să nu fi fost încă analizată. Am trimis în Republica Moldova o serie de solicitări cu privire la această situație pentru a clarifica lucrurile. Dar, în prezent, Veaceslav Platon este cetățean al statului ucrainean. El are dovada faptului că și-a schimbat numele, dovadă întregistrată la Ministerul Justiției, și având cetățenia statului ucrainean, legea interzice ca acesta să fie extrădat. [...] El și-a schimbat numele din cauza amenințărilor la care era supus în Republica Moldova.”
Procurorii au explicat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, cum au funcționat schemele de delapidare a Băncii de Economii și care ar fi fost implicarea lui Veaceslav Platon în acestea, în urma cărora s-ar fi ales cu aproape un miliard de lei.
Inițial, omul de afaceri ar fi obținut, prin mai multe credite, 40 de milioane de dolari și peste 100 de milioane de lei de la Victoriabank, prin intermediul a cinci companii aparent diferite, dar pe care le avea sub control. Ulterior, cele cinci companii încheiau contracte fictive, fie pentru livrarea unor produse sau prestarea anumitor servicii, cu alte firme din regiuni off-shore, în conturile cărora au și ajuns banii luați de la Victoriabank. Procurorii spun că legătura lui Veaceslav Platon la aceste scheme ar fi un contract de garanție semnat de Platon, față de Victoriabank, potrivit căruia omul de afaceri și-a asumat întoarcerea creditului către bancă luat de cele cinci companii.
În continuare, pentru a returna creditul către Victoriabank, procurorii spun că Veaceslav Platon ar fi obținut alte credite, dar de la Banca de Economii. Este vorba de peste 50 de milioane de euro, bani luați cu ajutorul companiilor din grupul lui Ilan Shor care, potrivit oamenilor legii, ar fi fost complicele lui Platon. Ulterior, banii obținuți de la Banca de Economii ar fi fost trecuți prin aceeași schemă de spălare a banilor, adică prin mai multe firme off-shore din grupul lui Shor. După ce au mascat proveniența banilor, aceștia ar fi fost folosiți pentru a returna creditul către Victoriabank. Doar din această schemă, potrivit lui Viorel Morari, Banca de Economii ar fi rămas cu o gaură de zeci de milioane de euro:
„Banii respectivi au fost sustrași, s-a achitat cu creditul de la Victoriabank, iar statul ulterior a acoperi neajunsul.”
Cu alte cuvinte, gaura creată de la Banca de Economii în urma acestor credite, a fost acoperită ulterior din rezervele valutare ale Băncii Naționale, iar schema descrisă nu este singura.
Veaceslav Platon este suspectat și de participarea în „spălătoria rusească”, când peste 20 de miliarde de dolari din Rusia au fost spălați prin instanțele și băncile moldovenești, după care ajungeau în Occident. Procurorii au declarat însă că acest caz încă se investighează, și vor reveni cu detalii după finalizarea anchetei.