De ce ar incerca Rusia sa influenteze alegerile americane? O întrebare și o relatare a corespondentului Europei Libere la Washington.
Este o intrebare la care profesorul Paul Musgrave de la Universitatea Statului Massachusetts incearca sa raspunda in Washington Post. Una dintre primele concluzii ale majoritatii expertilor este ca o astfel de incercare de interventie este inacceptabila.
Paul Musgrave argumenteaza ca aceasta pozitie este principiala, dar naiva, in conditiile in care este o practica comuna, imbratisata in anumite imprejurari si de Statele Unite. Ceea ce este neobisnuit insa este raspunsul lui Trump, care in loc sa denunte aceasta practica – cu mentiunea ca ea este o supozitie, nu o certitudine – a incurajat-o, indemnindu-i pe rusi sa gaseasca si emailurile nepredate FBI-ului de catre Hillary Clinton, de pe serverul personal al acesteia, folosit in exclusivitate cind era secretar de stat.
Paul Musgrave da exemple de alte puteri care au incercat sa influenteze America, Franta in secolul 18 sau Marea Britanie, inainte de Pearl Harbor, in secolul 20. In istoria bilaterala, Uniunea Sovietica a incercat constant sa raspindeasca informatii eronate si acele activitati erau coordonate de KGB. Ei au raspindit zvonuri cu privire la asasinarea lui Kennedy, viata privata a directorului FBI Edgar Hoover, au incercat sa stirneasca tensiuni inter-rasiale in anii 60 si 70, inclusiv dezinformare cu privire la un asa zis rol al statului american in uciderea lui Martin Luther King.
Autorul aminteste pe de alta parte de rolul jucat de CIA impotriva euro-comunismului, care cel putin in Italia s-a dovedit important. Un studiu al lui Dov Levin arata ca Washingtonul si Moscova au intervenit in alegeri din terte tari de 117 ori, intre 1964 si 2000. Uneori interventie deschisa, ca sprijinul acordat de America lui Konrad Adenauer in Germania Occidentala in 1953, alteori in secret – ca de exemplu in Tailanda, in 1969.
Paul Musgrave scrie ca supraputerile incearca sa influenteze pentru ca da rezultate si coincide cu interesul national si estimeaza ca pina la trei procente din vot poate fi influentat printr-un sprijin direct. Or, intr-un scrutin echilibrat, cele trei procente pot fi decisive. Dar aceasta strategie nu functioneaza intotdeauna.
In plus, Paul Musgrave scrie ca sprijinul Moscovei pentru Trump, daca el exista nu inseamna ca acesta va servi interesele lui Putin, ci ca Putin crede ca Trump ii va fi mai favorabil decit Hillary Clinton pe care o acuza ca s-ar fi amestecat in procesul politic din Rusia. Pina acum Moscova nu a reusit sa influenteze alegeri in Statele Unite pentru ca nici o personalitate politica americana nu si-a dorit sa-si vada numele asociat cu Uniunea Sovietica sau Rusia. Pe baza acestei logici, Donald Trump ar fi trebuit sa denunte scurgerile de informatii, fie si in ipoteza unui act de piraterie cibernetica pus la cale de Rusia. Dar nu a facut-o, chiar dimpotriva. Si procedind asa, a slabit inca o data fundatia democratiei americane, crede Paul Musgrave.
