Europenii, și în special Franța, au considerat întotdeauna cultura ca fiind un domeniu protejat, iar nu o piață, așa cum este ea de pildă în Statele Unite.
De asemenea, din nou în contrast cu Statele Unite, în Franța, Germania și în alte țări europene televiziunea e considerată a se insera, cel puțin parțial, în domeniul culturii.
De aici ideea cotelor obligatorii de programe naționale, pentru a împiedica ceea ce poate fi numit, fără ocolișuri, „americanizarea culturii”. La fel cum impune un soi de protecționism al limbii, cu Academia vânând în mod neobosit englezismele, la fel Franța, printre alte țări, impune un protecționism cultural.
Inițiativa a pornit în anii 1980, când cinematografia europeană a început să piardă teren în fața celei americane. In muzica pop, fenomenul începuse chiar mai înainte.
La nivel european, la nivel UE, primele texte legislative, care le permit țărilor membre să introducă cote de difuzare a operelor audiovizuale, a venit în 1989, așa-numitul text: „Telviziunea fără Frontiere”.
Pentru culturi neoliberale cum sunt Statele Unite, lucrul este de neînțeles. Televiziunea, cinematografia, radioul sunt doar entertainment, amuzament, iar publicul trebuie lăsat să aleagă.
În Franța, în schimb, creatoarea împreună cu Germania a trustului audio-vizual cultural ARTE, cultura are o misiune educațională și nu poate fi lăsată în totalitate pe mâna hazardului pieței.
Dispozitivul legal cel mai restrictiv de pe vechiul continent este cel din Franța. In Franța. televiziunile și radiourile, inclusiv cele prin cablu, sunt obligate ca din totalul lor anual de programe să difuzeze cel puțin 60 % programe europene, din care 40% trebuie să fie programe și opere audio-vizuale franceze.
Televiziunile și radiourile care nu se supun se expun unor mari amenzi, iar dacă o fac în mod repetat, asta poate duce la retragerea licenței.
Vine apoi cazul special al cotelor europene în audiovizual. Astfel, până și uriașe companii internaționale precum Netflix și Amazon sunt obligate să difuzeze cel puțin 20% de opere europene, ideea fiind de a menține diversitatea culturală și a stimula producția și creativitatea în Europa.
Filmele europene trebuie să reprezinte astfel cel puțin 20% din ceea ce oferă în Europa firmele de distribuire în mod streaming.
În concluzie, europenii, și în special Franța, au considerat întotdeauna cultura ca fiind un domeniu protejat, iar nu o piață. In Europa, cultura nu e considerată o marfă, ci o parte a identității naționale.
-----------
După ce se angajase în faţa partenerilor europeni să prevină concentrarea în mass-media, Parlamentul de la Chişinau a amânat totuşi pentru sesiunea de toamnă votarea în lectură finală a noului cod al audiovizualului. Acesta urmează a fi examinat împreună cu un set de amendamente, prezentate drept stavilă în faţa propagandei nocive, amendamente care au stârnit reacții critice. Un grup de organizaţii media au ajuns la concluzia ca PD promovează insistent aceste amendamente pentru că ar vrea să obţină regim preferențial pentru televiziuni finanțate de „oligarhi”, inclusiv cele ale fruntașului democrat Vlad Plahotniuc.
Proiectul democraţilor prevede, între altele, mărirea cotei obligatorii a producţiei autohtone până la 8 ore pe zi, dintre care 6 în ore de maximă audienţă. Cota prevăzută în noul cod al audiovizualului deşi la prima vedere pare mai mare - 50 la sută se referă la volumul total de emisie, prin urmare este mai mică, spune Eugeniu Rîbca, unul dintre experţii media care au participat la elaborarea noului cod al audiovizualului:
„Nu am prevăzut în priectul codului difuzarea a 50 la sută din producţie autohtonă în prime-time, deoarece am pornit de la premisa practicii existente, 50 la sută constituindu-se de fapt din acele emisiuni difuzate şi respectiv redifuzarea lor pe parcursul zilei.”
Mai mult îngrijorează însă o altă propunere a democraţilor, cea de a exclude din legislaţia audiovizuală a noţiunii de „producţie proprie”. S-ar anula astfel o victorie pe care o obţinuse cu mare greu CCA, în urmă cu trei ani, când în pofida rezistentenţei din partea mai multor posturi de radio şi TV, a reuşit să oblige prin lege radiodifuzorii să aibă o cotă de 30 la sută de emisiuni proprii, spune expertul media Eugeniu Rîbca:
„De fapt, parlamentul intervine cu modificări la nivelul politicilor în domeniul audiovizualului- în cazul în care se elimină produsul propriu cred că va interveni un mic haos pentru că de fapt tot ceea ce s-a creat se anulează de parlament.”
Emisiunile proprii sunt cele produse de însăşi radiodifurori. Producţiile autohtone pot fi realizate însă şi în afara televiziunilor, în întreprinderi, ong-uri, studiouri, case de producții, adică în entităţi care nu au licenţă de emisie. Ce ar avea de câştigat televiziunile producând emisiunii în altă parte? explică expertul Eugeniu Rîbcă:
„Cifra de afaceri a televiziunilor urmează să se micşoreze. În cele din urmă televiziunile vor avea de plătit mai puţin CCA, acel impozit, acea taxă de un procent din cifra anuală de afaceri. Doar în 2015 acest procent de afaceri plătit de televiziuni a fost de peste 3 milioane de lei. Calculaţi care vor fi posibilele avantaje sau dezavantaje urmare a eliminării produselor proprii.”
Eugeniu Rîbca nu exclude că proprietarii de televiziuni, în special din rândul politicienilor, urmăresc şi alte scopuri decât cele scoase la vedere de autorii amendamentelor:
„Nu exclud că marii proprietari de televiziuni îşi doresc crearea unei întreprinderi care să creeze emisiuni pentru două, trei sau mai multe televiziuni, transferând personalul din televiziuni la acea întreprindere, televiziunile rămânând doar cu personal tehnic. Care vor fi avantajele şi dezavantajele pentru ziarişti, urmează să ne gândim mai bine dacă se va merge pe această cale.”
Unul dintre autorii propunerilor care au stârnit nemulțumirea experţilor, deputatul democrat Sergiu Sîrbu ne spunea recent într-un interviu că, de fapt, nu se schimbă mare lucru. Radiodifuzorii vor trebui să producă aceeaşi cotă de 30 la sută de emisiuni autohtone, doar că nu le vor mai putea difuza grămadă, în timpul nopţii, aşa cum o fac mulţi, difuzând clipuri muzicale autohtone, spunea deputatul democrat. Sîrbu a dat asigurări că modificările pentru care pledează nu vor asigura nimănui un regim preferențial.
