Linkuri accesibilitate

Cei care pun în pericol sănătatea populației ar putea rămâne fără averi în România


Sediul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
Sediul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Dacă acest proiect va trece de Parlament, măsura confiscării extinse a averilor dobândite prin fraudă va putea fi aplicată și pentru infracțiunile de serviciu.

În expunerea de motive a ministerului de Justiție la noul proiect de lege se vorbește în primul rând despre necesitatea extinderii domeniului de aplicare a confiscării extinse, prin renunțarea la reglementarea care cuprinde în actualele Coduri, Penal și de Procedură Penală o listă limitativă de infracțiuni pentru care confiscarea putea fi aplicată. Astfel, dacă acest proiect care tocmai a fost lansat în dezbtere publică, va trece de Parlament, măsura confiscării extinse a averilor dobândite prin fraudă va putea fi aplicată și pentru infracțiunile de serviciu, cum ar fi, de pildă, delapidarea, abuzul în serviciu, uzurparea funcției, conflictul de interese, obținerea ilegală de funcții. Pe listă mai apar și infracțiuni care pun în pericol sănătatea publică, spre exemplu infestarea apei, comercializarea de produse alterare, falsificarea unor alimente și așa mai departe.

Proiectul acordă un rol mai important Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, care va trebui să centralizeze datele primite de la autorități în privința confiscărilor în cursul procedurilor judiciare penale și să realizeze statistici pe care să le transmită anual Comisiei Europene. Agenția va trebui să țină legătura cu judecătorul delegat cu executarea bunurilor confiscate despre orice împiedicare sau întârziere survenită în cursul executării unei confiscări, pe baza informațiilor primite de la Fisc și de la alte autorități.

Prin acest proiect, ministerul român al Justiției vrea să pună în aplicare Directiva Europeană (42/2014), care precizează că „una dintre cele mai eficace metode de combatere a criminalității organizate constă în prevederea unor sancțiuni severe în cazul săvârșirii unor astfel de infracțiuni” precum și „înghețarea și confiscarea” instrumentelor utilizate și a produselor provenite din infracțiunile respective, deci a banilor, bunurilor mobile și imobile dobândite pe căi ilicite.

Proiectul care facilitează confiscarea extinsă, completează Codul Penal și a Codul de Procedură Penală astfel încât unui condamnat pentru comiterea unor infracțiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să i se confiște bunurile, dacă judecătorul consideră că acestea au fost achiziționate în urma comiterii unor infracțiuni. Mai mult, confiscarea extinsă poate fi aplicată dacă „instanța are convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale” și are în vedere, averea dobândită de persoana condamnată într-o perioadă de cinci ani înainte și, dacă e cazul, după momentul săvârșiri infracțiunii, „până la data emiterii actului de sesizare a instanței”.

Cel puțin două motive au împiedicat punerea în aplicare a confiscării extinse în România: în primul rând faptul că marii corupți, ale căror procese sunt încheiate sau în curs de finalizare, sunt oameni puternici cu pârghii de influență care acoperă domenii sensibile cum sunt Fiscul sau Justiția și în al doilea rând teama din perioada comunistă când Legea ilicitului (nr. 18/1968) era folosită adesea împotriva persoanelor incomode.

XS
SM
MD
LG