Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului din Chișinău împreună cu specialiști din mediul neguvernamental intenționează să lanseze un set de servicii pentru copiii străzii. Aceștia pornesc de la constatarea că în Republica Moldova nu există măsuri viabile de intervenție în cazul copiilor care sînt forțați să vagabondeze, din varii motive. Deocamdată specialiștii se gândesc la un centru de plasament temporar și insistă pe nevoia restructurării serviciilor de asistență socială care îi au în vizor și pe copiii străzii. Amănunte are Tamara Grejdeanu:
Noaptea trecută, angajați ai poliției au dat de un grup de 10 copii care se adăposteau în clădirea fostului Hotel Național, aflat în paragină. Ei au fost duși la centrul de plasament temporar Vatra din capitală, de unde, ca de fiecare dată, dispar foarte curând, spune șefa direcției pentru protecția drepturilor copilului, Rodica Terehovschi.
Iar unul din motive este faptul că centrul este gândit să acorde asistență copiilor orfani, și nu celor care au un adăpost și familie, dar se află pe stradă. Astfel, principala problemă pe care o văd specialiștii este faptul că nu există un serviciu funcțional, să fie de încredere pentru minori și în același timp să compenseze libertatea pe care copiii au impresia că o au în stradă. Rodica Terehovschi, crede că soluția ar fi un centru care să fie perceput ca un adăpost și nu ca o închisoare:
„Acest centru să nu fie numai un centru de plasament, dar un centru de reabilitare a copiilor străzii, să li se acorde asistență socială, medicală și pedagogică. Să fie acel specialist care să poată ajunge la inima copilului și să înțeleagă de ce acest copil este în stradă, de ce acest copil nu vrea să meargă înapoi în familie sau în localitatea de unde este el.”
Câți de mulți copiii ai străzii sunt astăzi la Chișinău și în alte orașe? Autoritățile invoca o cifră aproximativă, în jur de cincizeci de minori numai în Chișinău. Ceea ce știu cu siguranță este faptul că fenomenul ia amploare și unii minori, după ce au trecut testul supraviețuirii în condiții de stradă, tind să atragă cât mai mulți copii în grupul lor.
Mariana Ianachevici, expertă în domeniul drepturilor copilului constată că nu există o imagine clară, un profil al copiilor străzii necesar pentru a le putea oferi servicii care să nu-i sperie. Însă cea mai mare restanță, crede ea, ține de lipsa unor instrumente de prevenire a vagabondajului infantil:
„Copilul în stradă, este, de fapt, indicatorul ineficienței muncii mai multor servicii, nu doar a direcției. Prin urmare, noi trebuie să transformăm această ineficiență. Faptul că noi o să ne gândim să scoatem din stradă 43 de copii, în primul rând trebuie să fim cu ochii deschiși și să fim realiști. Noi nu o să-i putem lua din stradă, pentru că unii din ei au o istorie de stat în stradă foarte îndelungată, și o să fie de la foarte greu, până la aproape imposibil de convins. Există alte instrumente de a rămâne în contact cu ei, de a-i transforma în prieteni.”
Informațiile de care dispun angajații poliției arată că marea majoritate a copiilor din stradă sunt din afara Chișinăului și chiar dacă sunt reîntorși la locul de trai, în câteva zile revin în capitală, pentru că la nivel local nu are cine să-i asiste pentru a le rezolva problemele, spune Mariana Ianchevici:
„Municipiul Chișinău este astăzi pus în situația nu doar să răspundă la propriile probleme, dar și să răspundă de copiii care nu-i aparțin Municipiului Chișinău. Și spre regret, aceste aspecte financiare de multe ori prevalează, și ele prevalează într-așa un hal încât ei sunt puși în imposibilitatea de a oferi un serviciu de calitate, din simplu considerent că nu are bani sub acest serviciu pentru copilul care nu este originar de aici.”
O altă dificultate despre care vorbesc specialiștii, este agresivitatea pe care o manifestă copiii atunci când serviciile de asistență socială sau poliția caută să se apropie de ei. Soluția pe care o propun specialiștii este crearea unui serviciu specializat, angajații căruia să câștige încrederea acestor minori pentru a-i include ulterior în programe de reabilitare. Mai multe organizații obștești și-au exprimat deja disponibilitatea de a contribui la instituirea acestor servicii, este însă nevoie ca proiectul să fie aprobat de Consiliul Municipal Chișinău.
