Reacții la decretul de la Tiraspol care prevede aderarea regiunii transnistrene la Federația Rusă

Premierul Pavel Filip a calificat drept populist decretul prin care liderul separatist de la Tiraspol Evgheni Șevciuc spunea că aplică votul transnistrenilor pentru aderarea la Federația Rusă, din referendumul de acum zece ani.

Răspunzând joi întrebărilor reporterilor, la Chișinău, Pavel Filip a mai spus că anunțul venit de la Tiraspol i se pare electoral.

Anunțul lui Șevciuc a fost criticat și de președinția României, care l-a numit joi printr-un purtător de cuvânt „provocator”. La 17 septembrie 2006, alegătorii transnistreni s-au pronunțat aproape unanim, într-o consultare populară nerecunoscută internațional, pentru alipirea regiunii lor la Rusia.

În regiunea transnistreană începe peste puține zile campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Sondajele îl dau favorit pe spicherul Vadim Krasnoselski.

Plebiscitul din 2006, din stânga Nistrului nu a fost recunoscut de instituţiile internaţionale, inclusiv OSCE, organizaţie ce are statut de mediator în negocierile „5+2” privind reglementarea transnistreană.

În decretul semnat de Evghenii Şevciuk se mai prevede ajustarea legislaţiei locale la cea a Federaţiei Ruse.

O cerere utopică, a declarat Europei Libere fostul reprezentant al Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu: „În primul rând, Şevciuk poate să semneze zece acte de aşa natură, ele toate nu au nicio valoare. Este o acţiune de PR şi Rusia, în principiu, nu ar fi contra să-l susţină pe cel care râvnește la vreo funcție prin asemenea metode, pentru că ridică ţării autoritatea. În principiu, Rusia nu este interesată la moment de o asemenea decizie”.

Nu este pentru prima dată când liderii din stânga Nistrului cer recunoaşterea independenţei regiunii, făcând trimitere la referendumul din 2006.

În urmă cu doi ani, reprezentanţii aşa numitului Soviet suprem de la Tiraspol s-au adresat preşedintelui rus Vladimir Putin cu o cerere similară.

Kremlinul a evitat să răspundă acelei cererii, iar autorităţile de atunci ale Republicii Moldova au calificat-o drept „o sfidare directă la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean şi la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.