Premierul Pavel Filip a spus că această procedură prin care legile se adoptă ocolindu-se votul Parlamentului se face pentru a îndeplini cât mai repede condițiile Fondului Monetar Internațional și pentru a obține noi ajutoare externe. Premierul a recunoscut că unele legi între care transformarea în datorie publică a banilor înghițiți de băncile devalizate și reducerea cheltuielilor sociale sunt nepopulare și pot da muniție opoziției în campania pentru alegerile prezidențiale.
Premierul Pavel Filip a dat asigurări că decizia a fost coordonată cu majoritatea parlamentară. El a sugerat că trecerea legilor prin parlament ar fi lungit procedura și că ar fi existat riscul ca, în plină campanie electorală, unele dintre ele, cele mai nepopulare, să fie amânate şi să nu se reușească astfel îndeplinirea angajamentelor faţa de FMI până finele lunii octombrie când Fondul ar urma să decidă daca să crediteze sau nu Moldova:
„Cu toţii înţelegem că are loc campania electorală şi că există dorinţa unor partide de a se manifesta populist în această perioadă. Sunt legi importante. Pe marginea multor din ele vom fi criticaţi. Dar am zis că noi la Guvern ne vom ţine departe de campania electorală. Să lăsăm toate declarațiile pe seama celor care sunt încadrați nemijlocit în campania electorală. Noi să ne facem treaba şi să ne gândim la viitorul acestei ţări. Modalitatea adoptării acestor legi a fost coordonată şi cu cei de la FMI, şi cu majoritatea parlamentară. Suntem în situaţia să mergem pe angajarea răspunderii doar pe motivul că nu avem prea mult timp la dispoziție.”
Deputatul majorității parlamentare, democrat Sergiu Sârbu, explică că s-a procedat astfel din lipsă de timp mai curând, decât din lipsă de consens în sânul majorităţii sau din frică de nemulțumire a populaţiei:
„Suntem în criză de timp. Fizic, prin parlament nu am fi reușit să îndeplinim toate condiţiile FMI, şi guvernul a venit cu această asumare a răspunderii. Nu văd nici o diferenţă între a le adopta guvernul, sau a le adopta parlamentul. Măsurile sunt ori populare, ori nepopulare, dar nu are importanță cine le ia.”
Printre legile pentru care Guvernul şi-a asumat răspundere este pachetul de reforme în sectorul bancar, care a fost votat în primă lectură în parlament, şi care descrie acţiunile pe care ar urma să le întreprindă BNM în cazuri similare celui soldat cu devalizarea din 2014 a sistemului bancar.
Alte legi vizează rectificarea bugetară pentru acest an şi prevede tăieri semnificative a cheltuielilor pe mai multe segmente.
Cea mai buclucașă lege pentru care guvernul şi-a asumat răspundere este transformarea datoriei faţă de BNM în datorie publică. Este vorba de aproape 14 miliarde de lei cu care a fost acoperită gaura din sistemul bancar sub garanţiile guvernelor Leancă şi Gaburici. Guvernatorul Sergiu Cioclea spunea recent că, până acum, autorităţile nu au reuşit să recompenseze nici unul din cele 14 miliarde de lei. Decizia de convertire a lor în datorie publică a fost amânată în repetate rânduri de Parlament stârnind critici furibunde în special în rândul opoziţiei socialiste.
Imediat după ce guvernul a anunțat că-şi asumă răspunderea în faţa parlamentului, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunţat că iniţiază o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. „Cum i s-a ridicat mâna acestui Guvern să voteze și să-și asume răspunderea pentru tocmai 7 legi și să pună recuperarea miliardului pe seama cetățenilor? Nu poporul trebuie să restituie miliardul furat, ci hoţii care au guvernat”, a scris Dodon pe reţeaua de socializare Facebook.
Fostul premier Ion Sturza a criticat şi el decizia guvernului. „Asumarea răspunderii de către Guvernul Filip pentru trecerea la datorie de stat pe 25 de ani a „miliardului” furat este o lașitate! Nu este legal și constituțional! O așa decizie poate să ia doar Parlamentul”, a notat Ion Sturza pe Facebook.
Expertul economic Viorel Gîrbu crede şi el că cea mai controversată este legea privind transformarea datoriei faţă de BNM:
„Sunt multe întrebări la acest aspect. Guvernul a decis, în final, să emită obligaţiuni de stat în vederea acoperirii acelui sold rămas nerestituit şi a datoriilor create de băncile care au falimentat. Guvernul pune punctul, îşi asumă responsabilitatea. Ştim cum a fost în perioada lunilor de vară când în parlament se discuta acest proiect. Au fost acţiuni de revoltă a cetăţenilor care cred nu au lasat parlamentul să ia o decizie finală în acest sens. Acum iată guvernul îşi asumă această acţiune. Să vedem care va fi reacţia societăţii.”
De ce s-a procedat prin asumare de răspundere a guvernului faţă de parlament? Iată cum explică Viorel Gîrbu:
„Ştim cum a fost adus în oficiul premierul Filip – noaptea, pe ascuns, nimeni nu ştia. Guvernul Filip ştie să guverneze, administreze de o manieră similară, adică rapid, pe neaşteptate, fără consultare, fără opinia publică. Ni se impune această situaţie fiindcă aşa au decis cei care conduc Republica Moldova la moment. Ne pare rău că partenerii externi acceptă acest lucru. Asistăm la o şubrezire şi mai mare a cetăţenilor Republicii Moldova să-şi administreze ţara.”
Mai multe ONG-uri s-au declarat hotărâte să conteste decizia de astăzi a cabinetului, fără sa anunțe însă mijloacele de care vor sa facă uz.
