Alegătorii americani și lumea întreagă au urmărit cu mare interes noaptea trecută prima dezbatere televizată între candidații la președinția Statelor Unite. Până la alegerile din 8 noiembrie, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump se vor mai confrunta la asemenea dezbateri încă două ori. Valentina Ursu l-a întrebat pe fostul diplomat moldovean Andrei Popov, de curând gazdă a unei emisiuni televizate „Diplomația Populară”, ce i s-a părut mai important pentru publicul moldovean din dezbaterea Clinton – Trump?
Andrei Popov: „Retorica şi maniera lui Trump sunt cunoscute. El este foarte categoric, simplu, deseori imprevizibil, apelează la fraze de şoc. Și aceasta o pune în dificultate pe Hillary Clinton, care e obişnuită să fie politicaly correct, să apeleze la un limbaj mai complicat, mai nuanţat. Cu toate acestea, se pare că reprezentanta Partidului Democrat s-a pregătit bine de aceste dezbateri, a reuşit să vină cu mai multe replici inspirate şi glume la săgeţile tăioase din partea lui Trump. Și cred că a învins. Cel puţin, mi-a plăcut mai mult. Dar e important că publicul american, după sondajele ce au urmat dezbaterilor, 2/3 consideră că Hillary Clinton a fost mai bună.”
Europa Liberă: Despre relaţiile internaţionale şi cum au fost ele abordate de către cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii ce ne puteţi spune?
Andrei Popov: „Trump este reprezentantul unor abordări mai izolaţioniste. El critică implicarea hotărâtă şi activă a Statelor Unite ale Americii în diferite dosare internaţionale. Și pledează pentru retragerea SUA şi concentrarea pe probleme interne: „America, în primul rând, interesele americanilor, în primul rând. Eu voi apăra America. Nu voi merge peste ţări, voi lucra în ţară să apăr americanii de aici, în America”. Este un mesaj populist care vine să răspundă aşteptărilor unei bune părţi din societatea americană preocupată de probleme şi care nu înţelege de ce Statele Unite ale Americii trebuie să se angajeze în atâtea subiecte internaţionale. Dar este o abordare populistă, fiindcă în lumea de astăzi, Statele Unite ale Americii, mai ales având acest rol de lider internaţional, fără de care multe dosare nu se pot rezolva, nu se poate retrage din dosare externe. Aceasta este prima observaţie. În al doilea rând, el în zone care ne vizează mai mult...”
Europa Liberă: …în primul rând, relaţia SUA cu Rusia.
Andrei Popov: „…ce ţine de relaţia SUA cu Rusia, Trump este mult mai puţin critic în ceea ce priveşte politica rusă în Ucraina. Și, în repetate ori, a vorbit despre faptul că va construi o relaţie bună şi foarte bună cu preşedintele rus Putin, care, la rândul său, de câteva ori, l-a numit pe Trump un lider bun sau un candidat promiţător. Sigur, o asemenea abordare sperie multă lume, în special în Europa de Est, căci evocă ideea unor zone de interese, zone de influenţe, de interese exclusive, ceea ce Rusia îşi doreşte, de fapt, sau, cel puţin, unii consideră că Rusia îşi doreşte o doctrină Monroe în oglindă. Adică, o zonă în care Rusia să aibă dreptul să facă ceea ce vrea şi restul să respecte politica rusească. Mulţi se tem că, în cazul victoriei lui Trump, el va fi mai înţelegător faţă de acţiunile şi politica Rusiei atât în spaţiul postsovietic, cât şi în Europa de Est.”
Europa Liberă: Şi această poziţie mai fermă, mai dură a doamnei Hillary Clinton, în raport cu Federaţia Rusă, cum s-ar explica?
Andrei Popov: „Hillary Clinton, făcând parte, timp de patru ani de zile, dintr-o administraţie în calitate de secretar de stat şi fiind susţinută de administraţia Obama, nu poate face abstracţie şi se ţine de cursul actual, care o tratează pe Rusia ca un stat agresor, care a anexat Crimeea şi care a declanşat ostilităţile militare şi susţine rebelii separatişti din estul Ucrainei, lucru pentru care împotriva Rusiei au fost aplicate sancţiuni. Hillary Clinton integral şi punctual susţine această abordare.”
Europa Liberă: Nu a fost lăsată în afara atenţiei şi Alianţa Nord-Atlantică. Chiar dacă domnul Trump era mai dur, acum şi-a mai moderat discursul în legătură cu utilitatea NATO. El rămâne, totuşi, pe o poziţie foarte diferită de cea a adversarei sale, Hillary Clinton.
Andrei Popov: „Puterea şi credibilitatea acestei alianţe se ţine pe principiul consfinţit în articolul 5: unul pentru toţi și toţi pentru unul, un atac împotriva unui stat înseamnă automat atac împotriva tuturor şi toată lumea sare în apărarea acestui stat. Ori, pentru prima dată un politician de primă mărime din Statele Unite ale Americii, cel puţin, pentru un candidat la preşedinţie, vorbeşte despre posibilitatea ca Statele Unite ale Americii să nu apere aliaţii săi, de fapt, mot a mot ce a spus Trump, inclusiv ieri, că, în cazul în care aliaţii nu-şi vor avea mai mult grijă de cheltuielile lor pentru apărare, în prezent SUA acoperă mai mult de 2/3, cred că 70% din toate cheltuielile militare ale celor 28 de state membre NATO vin pe umerii americanilor, Trump spune: „Dacă aliaţii nu sunt gata să investească în propria lor apărare, atunci să aibă grijă de ei. Noi vom revedea implicarea noastră în NATO. Că nu avem bani să ne ocupăm de apărarea altora, dacă ei nu sunt suficient de responsabili’.”
Europa Liberă: Dar doamna Clinton a numit NATO una dintre cele mai bune investiţii ale SUA.
Andrei Popov: „Categoric. Chiar şi ieri, în discuţie, doamna Clinton şi-a adus aminte că, de fapt, articolul 5 a fost activat o singură dată, anume pentru ca statele europene să se solidarizeze cu SUA după 11 septembrie 2001. Pentru Clinton NATO este o alianţă politico-militară care are un rol esenţial în gestionarea unor dosare de primă mărime pentru interesele de securitate ale SUA în lume.”
Europa Liberă: Domnul Trump a criticat NATO pentru că nu face mai nimic pentru a combate terorismul.
Andrei Popov: „Sunt două probleme. Odată ce Trump se concentrează pe subiecte interne – terorismul şi migrația, el spune că NATO trebuie ajustată. Și, dintr-un instrument de apărare contra ameninţărilor convenţionale, aşa cum a fost Alianţa construită, în anii războiului rece, trebuie transformată pentru a răspunde sarcinilor noi, a combate terorismul şi a stăvili fenomenul migraţiei. Dar, într-o lume cum este cea de astăzi, cu probleme extrem de complexe, nu poţi veni cu soluţii simpliste, unidimensionale, panacee împotriva tuturor bolilor. Asemenea soluţii, desigur, sunt aşteptate de publicul larg, publicul vrea claritate, simplitate şi soluţii simple, clare. Și Trump le oferă. Dar ca problemele, soluţiile şi răspunsurile, trebuie să fie instituţionale, complexe, multidimensionale, mai ale responsabile, bazate și pe experiență. Şi aici, totuși, acesta e paradoxul, calităţile, care sunt bune pentru un academician sau pentru un profesor universitar, nuanţarea, capacitatea de a vedea lucrurile în profunzime, ele nu sunt atuuri pentru politicieni publici. Ori, cred că, în cazul dezbaterilor de ieri, succesul lui Hillary Clinton se datorează, în mare parte, faptului că i-a reuşit să comprime răspunsurile sale la răspunsuri mai mici decât un minut, care se reţin uşor de public. Şi aceasta este măiestria politicienilor model: cum să armonizezi, pe de o parte, aşteptările publicului care vrea soluţii şi răspunsuri simple cu complexitatea problemelor şi maniera nuanţată în care tu trebuie să le faci faţă. Şi aici cred că exerciţiul retoric şi de pregătire a ajutat-o pe Clinton să fie mai convingătoare în dezbaterile de ieri.”
Europa Liberă: Până la alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie din SUA mai sunt programate încă două dezbateri Clinton-Trump. Timpul va arăta în ce direcţie se va înclina balanţa. Deocamdată, după prima dezbatere?
Andrei Popov: „În primul rând, a avut o audienţă record, peste 100 de milioane de vizualizări în Statele Unite ale Americii. Practic, fiecare al treilea cetăţean american a urmărit aceste dezbateri. Mizele sunt, într-adevăr, mari şi toată lumea urmăreşte, căci vorbim poziţia care în continuare rămâne cea mai influentă poziţie politică din lume.”
