Spicherul Andrian Candu și premierul Pavel Filip au insistat din nou că datoria publică de pe urma fraudelor bancare nu va fi pusă integral pe umerii cetățenilor. Ei au promis că o mare parte a datoriei va fi achitată din confiscarea averilor celor implicați în fraudă sau din întoarcerea banilor furați. Punerea în practică a acestei intenții depinde însă de rezultatele numeroaselor procese din justiție, care rămân incerte. De fapt, spune chiar ministrul finanțelor, bugetul a preluat o datorie concretă de 13,6 miliarde de lei plus dobânda, pe care trebuie să înceapă să o achite. Relatează Nicu Gușan:
Până la recuperarea efectivă a sutelor de milioane de dolari sau euro dispărute din cele trei bănci falimentate, guvernarea se va afla mereu într-o poziție defensivă, iar miza disputei cu adversarii politici e nu atât banii cât încrederea populației în instituțiile statului.
Asta spun experții care examinează argumentele guvernării. Premierul Filip și spicherul Parlamentului Andrian Candu afirmau în recentele lor apariții publice că din vânzarea imobilelor, mașinilor dar și a altor bunuri care au aparținut celor trei bănci falimentate, s-au recuperat aproximativ 700 de milioane de lei, și ar mai fi bunuri de vândut în valoare de 1,5 miliarde.
Președintele Parlamentului, Andrian Candu spunea că încă 1,5 miliarde de lei au fost recuperate din sechestrarea averilor persoanelor cercetate penal pentru furtul din sistemul bancar.
În speranța să convingă populația că nu o va împovăra cu datoriile rezultate din furtul secolului, guvernanții spun că dosarele penale deja aflate pe rol dar și cele cărora le va veni rândul, vor face posibilă recuperarea unor sume importante. Când anume nu se știe cu exactitate. Andrian Candu presupune că s-ar putea sa fie nevoie de doi ani.
„Pe umerii cetățenilor Republicii Moldova nu este pusă nici o datorie”, a spus marți, la postul de televiziune Publika și premierul Pavel Filip.
Totuși, anterior, în cadrul unui interviu, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a recunoscut că între timp datoria de stat va crește, iar banii vor fi întorși din bugetul public:
„Da, noi acum ne majorăm datoria bugetului, cu perspective de a recupera o parte de bani din alte surse decât din plata impozitelor. În acelaşi timp, noi obţinem acces la finanţarea externă. Dacă noi, pentru deservirea acestei datorii, va trebui să plătim în jur de 700 de milioane pe an, doar suportul anual de la Uniunea Europeană depăşeşte de câteva ori această sumă.”
Declarațiile făcute de președintele Parlamentului Andrian Candu și premierul Pavel Filip, oarecum contrazise de realismul lui Octavian Armașu, nu-și fac totuși efectul anestezic. Fostul ministru al Finanțelor Veaceslav Negruța, spune că politicienii folosesc jongleriile încercate alte dăți, în speranța de a minimaliza efectele deciziilor extrem de dureroase:
„Cu siguranță, convertirea acestor găuri financiare în datorie de stat, prin definiție este transmiterea poverii datoriei peste bugetul de stat, iar bugetul de stat înseamnă plăți sub formă de impozite și taxe plătite de cetățean. Direct, sau indirect, suma oricum e plătită de cetățean. Acum, fiecare dintre politicieni evident că încearcă să speculeze pentru a minimaliza efectul politic care care pe umerii lor în urma acestei decizii. Dar dacă ne uităm atent în documentele aprobate de ei, vedem trecut pe fiecare an o povară financiară, care se așează pe bugetul de stat. [...] Ministrul Finanțelor are dreptate, are nevoie să identifice resurse, dacă nu prin creșterea poverii fiscale, atunci prin sechestrare sau blocarea anumitor cheltuieli bugetare pentru următorii ani. [...] Din păcate, guvernarea nu a vrut să identifice altă formulă, nu a fost nici o platformă de discuții în care să audă și alte soluții existente. Au boțit totul exact pe ultima sută de metri, invocând necesitatea de a aproba acum decizii, că de altfel ratează acordul cu FMI, ceea ce este un alt fals și o speculație.”
Europa Liberă: Deci ar fi fost și alte soluții?
„Au fost soluții. Din păcate, din start, până a avea discuții cu FMI, această guvernare a decis formula de rezolvare a problemei prin transpunerea pe cetățeni a acestei datorii, având memorandumul semnat dintre Ministerul Finanțelor și Banca Națională încă în luna martie, dacă nu greșesc. Deci neavând încă discuții cu FMI, de atunci era clar că guvernarea nu va merge la alte soluții decât transpunerea datoriei pe cetățeni.”
Europa Liberă: Despre ce soluții vorbiți, ar fi fost mai puțin dureroase?
„Categorica da. Soluția ar fi fost să rămână suma data în evidență extrabilanț la BNM, și pe măsura recuperării mijloacelor fiind într-un an, doi, trei, doar suma restantă neacoperită să fie transormată în datorie publică, dar asta ar fi fost să se întâmple mult mai târziu, peste cinci ani, după ce se terminau toate procedurile de investigație și recuperare a mijloacelor fraudate. Suma ar fi fost mult mai mică, nu 13,6 miliarde, dar transformând această sumă în datorie, cetățeanul e bun de plată începându cu anul 2017.
Dar noi avem o problemă și cu utilizarea mijloacelor acordate sub formă de credite de urgență celor trei bănci. În primul rând, pentru persoanele fizice au fost folosite doar patru miliarde în total, ceea ce înseamnă că alte miliarde au fost folosite cu altă destinație decât pentru acoperirea depozitelor persoanelor fizice.”
Europa Liberă: Știm că au fost și bănci care aveau plasamente la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
„Au fost patru bănci, toate acestea, inclusiv și alte structuri de stat, fond de asigurări sociale, fond de asigurări medicale etc. au fost plătite din aceste mijloace imediat în 2014 cum a mers prima tranșă de 9,6 miliarde. Deci, toți și-au luat bine mersi banii, cu o dobândă destul de mare. Aceste trei bănci, care acum sunt în lichidare, fiind în mare dificultate în 2014, oricum s-au găsit mulți curajoși, evident bine informați, să plaseze acolo... să stoarcă niște bani, având siguranța că banii vor fi compensați din resursele Băncii Naționale. Bine, aici este o istorie mult mai lungă, și este de investigat, din păcate nu se dorește să se investigheze.”
Europa Liberă: Deci există bănuieli rezonabile că unii au știut și au profitat?
„Asta este fixat în raportul Kroll, pe pagina 58, care dă descriere la fiecare instituție financiară, cu ce mijloace au plasat în BEM depozite, având deja decizia secretă a Guvernului din noiembrie aprobată. Deci, pe data de 13 noiembrie 2014 apare acea decizie secretă a Guvernului, iar pe data de 17, 18, 19 vedem foarte clar fluxuri financiare de la bănci comerciale care plasează mijloace în BEM, mai departe de la BEM mijloacele migrează către Banca Socială, iar din Banca Socială după 20 noiembrie 2014 pleacă cu destinație în offshore. Se vede foarte clar acest circuit în raportul Kroll.”
Europa Liberă: În concluzie, acești bani vor fi întorși de cetățeni?
„Bună întrebare, deci toate șmecheriile, și toate matrapazlâcurile efectuate de către instituțiile financiare bancare, cu supravegherea atentă, zic așa în ghilimele, a instituțiilor statului, acum va fi pusă pe seama contribuabililor, ceea ce este injust și incorect.”
Potrivit documentului aprobat de Guvern, datoria de aproximativ 13 miliarde de lei va fi întoarsă în următorii 25 de ani, fiind prevazută și o eventuală reducere a termenului de scadență dacă banii furați treptat vor fi recuperați.
