A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Cei 16 candidați rămași în cursă, până la 30 octombrie, pot convinge alegătorii să îi reprezinte în cea mai înaltă funcție în stat în următorii patru ani. Unii doresc schimbarea profilului șefului statului, alții vor funcția pentru a face altfel de politică în Republica Moldova. Cine poate ajunge persoana demnă să fie în slujba cetățenilor? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Moldova este pe marginea prăpastiei. Nu mai funcționează nimic. Justiția nu funcționează. Instituțiile statului sunt paralizate. Prosperitatea întârzie. Și alegătorii își caută candidatul oamenilor de rând. Asta mi-au spus mai mulți săteni cu care am discutat la Glinjeni, o localitate din raionul Fălești.
– „Alegerile de anul acesta au o importanţă foarte mare pentru că noi ne alegem preşedintele. Noi singuri.”
Europa Liberă: După 15 ani, că până în 2001 l-aţi mai ales.
– „Da. L-am ales pe Snegur şi pe Lucinschi. Dar acum pentru noi e mai important, pentru că au nimerit la putere nu oameni, dar şacali. Aceştia sunt dornici de putere, de furturi, de delapidări, de spălări de bani, de toate celea. Ei ne-au sărăcit, ne-au nenorocit ţara.”
Europa Liberă: Dumneavoastră acum vorbiţi cu durere în suflet.
– „Cu durere.”
Europa Liberă: Emoţiile vă copleşesc şi vă dau lacrimile. Dar cu aceeaşi durere în suflet se gândesc şi politicienii la problemele dumneavoastră?
– „Nu.”
Europa Liberă: Şi cum se explică acest contrast?
– „Trebuie toţi măturaţi de acolo şi puse forţe noi. Sunt tineri care sunt capabili, sunt oameni deştepţi. La noi a plecat miezul societăţii peste hotare. Şi acum cine a rămas acolo? Nişte bandiţi!”
– „Să votăm un om deştept şi un om care să nu ducă la râpă, dar să schimbe o ţară, ca să aibă lumea şi unde lucra. Tineretul nostru să nu se ducă peste hotare, dar să şadă acasă, lângă mine.”
Europa Liberă: Dar de ce a ajuns Moldova în situaţia aceasta pe care o deplângeţi mai mult?
– „Că s-a furat miliardul. Milioane se fură, dar ţăranul a rămas la trei sute de lei. Şi a lucrat toată viaţa în colhoz. Şi cu ce să trăieşti?”
Europa Liberă: Veţi merge să votaţi?
– „Vom merge.”
Europa Liberă: Aveţi pentru cine să votaţi?
– „Stăm pe gânduri, am pierdut încrederea.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră cum procedaţi? Alegeţi răul cel mai mic sau alegeţi omul potrivit?
– „Ar trebui omul potrivit să-l alegem, de răi ne-am săturat. Încrederea am pierdut în toţi. L-am ales pe unul, l-am ales pe altul şi tot nu au mai făcut nimic pentru ţăran.”
Europa Liberă: Dar de ce credeţi în promisiuni, dar nu-i cereţi candidatului, mai întâi, să vă explice ce fapte a lăsat?
– „De la cine acum să cerem?”
Europa Liberă: Dumneavoastră trebuie să-l ascultaţi, dar să-l întrebaţi: „Concret ce ai făcut bun până astăzi? Ca eu să ştiu mai merită să te votez sau nu”.
– „Să vedem cine va veni pe la noi prin sat şi îl vom întreba. Câte au promis au făcut? Nu au făcut nimic. Ei sunt pentru dânşii.”
Europa Liberă: Acum veţi vota tot pentru promisiuni?
– „Nu. Acum pentru încredere, care va fi la putere să avem încredere. Am promis că mă duc la cules poamă şi nu m-am dus, am şezut acasă. Aşa şi ei, promit, dar nu fac. Ei fac pentru buzunarul lor, pentru neamul lor, dar pentru acesta de la ţară... lasă-l să muncească, el poate trage sapa, poate bea apă caldă. Iaca ce e la noi la ţară.”
Europa Liberă: Veţi merge să votaţi?
– „Ne ducem, dacă avem pe cine vota. Dacă nu ai pe cine, îi votezi şi îi votezi degeaba.”
Europa Liberă: Sunt mulţi acolo. Mai mult de zece.
– „De unde să ştim pe cine să votăm ca să ai nădejde?”
– „Nu ai încredere în nimeni acum.”
Europa Liberă: Dar de ce s-a pierdut această încredere?
– „Pensia nu au ridicat-o. Numai vin înaintea alegerilor, că lor le trebuie să ocupe locul în fotoliu şi milioanele să le împartă cum vor ei.”
Europa Liberă: Dar dumneavoastră acum, când vin să vă ceară votul, îi trageţi la socoteală, îi întrebaţi?
– „Dar pe cine? Şi dacă-i întrebi, ei promit că „vom face, totul vom faceʾ.”
Europa Liberă: Dar ei contează pe votul dumneavoastră.
– „Ei fac milioane pe spatele la lume, dar noi şedem şi trăim cu jugul în gât, ca măgarii.”
Europa Liberă: Cât costă o promisiune?
– „Miliardul. Vedeţi cât costă o promisiune? Un om de rând, să fi făcut un furt de o mie de lei, îl judeca pe câţi ani? Dar pe aieştia? Ei milioanele le împart şi du-te şi le caută.”
Europa Liberă: Dar veţi merge să votaţi?
– „Voi merge.”
Europa Liberă: Când vă bat la poartă, să vă ceară votul, le veţi deschide poarta?
– „Dacă va veni la poartă, îi voi deschide şi ştiu ce să-i spun, că promit şi nu fac, şi lumea suferă tare mult de la ţară. Ei azi sunt la putere, au pe zeci de ani milioanele ascunse prin câte bănci, prin câte ţări, că ei doar nu se tem de Dumnezeu. Dacă s-ar teme, s-ar gândi: „Mănânc şi eu, dar dau şi la acela”... El şi-a luat banii şi s-a dus, dar ţăranul ista munceşte, munceşte şi tot nu are nimic. Şi ei sunt boieri, că au case de lux.”
Europa Liberă: Dar pe ei dumneavoastră i-aţi ales.
– „Eu i-am ales? Să-i aleagă dracii.”
– „Pe preşedintele ţării cine l-a votat? Parlamentul, hoţii.”
Europa Liberă: Şi acum, dacă îl votaţi dumneavoastră, va fi alt preşedinte?
– „Poporul să aleagă preşedintele, dar nu bandiţii.”
Europa Liberă: Şi îl alegeţi dumneavoastră acum.
– „Eu îl aleg, când am să văd pe cine, cum şi cine îmi va plăcea, pe acela am să-l aleg. Europă vor...”
– „Dacă ar fi aici, le-aş da în cap, aşa cum nu pot.”
Europa Liberă: Sunteţi cu toiagul în mână.
– „Cu toiagul în mână. Le-aş da vreo două în frunte. Să trăiască ei aşa la ţară, cum trăim noi şi să se ducă de dimineaţă la lucru flămânzi, spălați-nespălați, să mănânce o ceapă. Un preşedinte trebuie să fie simplu, să ţină cu norodul.”
Europa Liberă: Dar în 25 de ani în Republica Moldova a existat un preşedinte care să trăiască cu durerile cetăţenilor?
– „A fost. Să fie amu, eu amu îl votez.”
Europa Liberă: Pe cine îl votaţi?
– „Pe Voronin.”
Europa Liberă: Dar el nu e.
– „Vor fi în locul lui alţii.”
Europa Liberă: El a zis ca lumea să nu iasă la vot.
– „Să nu iasă la vot?”
Europa Liberă: Aşa a zis.
– „Nu ştiu ce va fi. Dacă ar fi fost el, eu cu inima deschisă...”
Europa Liberă: Vă place un preşedinte tătucă?
– „Fie şi tătucă, dar să fie şi să conducă.”
Europa Liberă: Ce fel de preşedinte îşi doresc moldovenii?
– „Să fie în rând cu lumea şi poate să ajungem la o viaţă mai bună.”
Europa Liberă: Veţi merge să votaţi?
– „Nu ştiu.”
Europa Liberă: De ce încă nu aţi decis?
– „Că nu avem încredere în nimeni.”
– „Pe cineva cred că vom vota.”
Europa Liberă: Cât de importante sunt aceste alegeri?
– „Pentru noi sunt importante, dar nu ştiu cât de corecte sunt alegerile şi votul nostru cât de corect se pune pe hârtie.”
Europa Liberă: Aveţi frică că ar putea fi fraudate?
– „Fiecare om aşa gândeşte.”
Europa Liberă: Aşteptările dumneavoastră de la următorul şef de stat care sunt?
– „În primul rând, să fie stabilitate în ţară. La noi în ziua de azi stabilitate nu e, reforme peste reforme, numai nu sunt în folosul omului. Nu cred că va fi ceva bun, că va ieşi un rezultat din toate alegerile acestea, e numai cheltuială de bani. Poate şi este o persoană care ar face ceva, dar totdeauna or să o oprească. Pentru că sunt foarte mari interesele şi corupţia e la cel mai înalt nivel. Eu nu ştiu dacă mai este un stat undeva cu mai mare corupţie ca la noi.”
– „E tot mafie, tot banditism. Lumea umblă, biata, cu mâinile crăpate ca zemosul şi nu e dreptate pe faţa pământului. Nu are de lucru omul, s-ar duce pe lumea albastră să facă o kapică să hrănească copiii, nepoţii. A ajuns omul doi ani până la pensie şi nu-l ia nimeni la lucru, că e bătrân de-amu. Oameni buni, unde e dreptatea? Întoarceţi-vă cu faţa la lume, daţi olecuţică de lucru, daţi olecuţică să mănânce şi omul o bucăţică de pâine albă, să nu se chinuie atâta, ca peştele pe uscat.”
Europa Liberă: Veţi merge să votaţi?
– „Nu știu. Nu ştim pe cine să alegem.”
Europa Liberă: Dar cel care va fi ales în fruntea Moldovei va avea posibilitatea să înceapă schimbarea?
– „Dacă va fi cu inima blândă şi să aibă suflet într-însul, să se gândească la Dumnezeu, poate să mai facă ceva. Fiindcă la noi ţăranul e cu totul înjosit, şi-au şters picioarele cu totul de ţăran. Muncesc o viaţă întreagă, muncesc, nu am băut, nu am fumat, n-am mâncat kapcionat şi eu nu pot scoate sărăcia din ogradă. Ian socotiţi dumneavoastră, dacă s-a dus femeia la Italia şi bărbatul la Moscova, au rămas copiii pe drum. Aşa şi la noi, se duc toţi, se plimbă cu avioanele şi cu vapoarele şi rămâne ţăranul acesta pe drumuri. Trebuie să fie gospodar în Moldova, dar la noi gospodar nu e. La noi numai banii să-i strângă care şi cum poate. Umblă lumea cu caloşii rupţi în călcâie. Unde s-a văzut aşa ceva într-o ţară care se apropie de Europa?”
Europa Liberă: Vă puneţi întrebarea încotro Moldova: cu Uniunea Europeană, cu Uniunea Vamală dominată de Rusia?
– „Eu mai mult spre Europa, că acolo este un viitor oarecare pentru copii. Omul ţine o vită şi dă copilul să înveţe în România, ca el să poată să se ducă undeva în viitor, să poată trăi, ca el să vină înapoi să-i ţină pe tata şi mama la bătrâneţe. Care va veni la conducere trebuie să pună capul în mişcare copiii noştri să aibă un viitor, dacă au terminat o instituţie, să aibă unde să se ducă la lucru. Să vină un om la conducere să înţeleagă lumea aceasta, ca şi cum este o familie, da, nu trăiesc din dragoste, dar ştiu că mă aşteaptă, ştiu că îl aştept, ştiu că îl petrec, ştiu că am cui să mă jelui. Aşa şi la noi, să fie un om care să ştii că te duci undeva şi te-ai jeluit, că îţi găseşti dreptatea undeva, nu ca în fundul mării, peştele măşcat îl mănâncă pe cel mărunţel.”
Europa Liberă: La 30 octombrie veţi merge să votaţi? Preşedinte veţi merge să alegeţi?
– „Nu ai în cine să ai încredere.”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă preşedintele Moldovei după ce va fi ales?
– „Să schimbe banditismul acesta, să schimbe. E o hoţie extraordinară! Şi să schimbe aşa cum cere Constituţia Moldovei. Eu îl votez pe omul care să facă unele schimbări înspre bine. Dar potaia aceasta care e acum la conducere sunt hoţi extraordinari.”
Europa Liberă: Se apropie alegerile prezidenţiale. Cât de mult e interesată lumea să participe la vot? Ce vor decide aceste alegeri din 30 octombrie?
– „Preşedintele ales de popor va fi cu totul alt preşedinte, trebuie să fie. El trebuie să fie nu un preşedinte al partidelor, dar un preşedinte al poporului.”
Europa Liberă: Şi ce poate el să facă mai mult decât cel care e ales de către deputaţi?
– „Dacă ar fi fost un Parlament interesat în schimbări în societate, ar fi trebuit revizuite împuternicirile preşedintelui.”
Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi dumneavoastră de la această persoană, de la omul numărul unu din stat care va fi înscăunat la Preşedinţie?
– „Eu vreau să fie un preşedinte inteligent, să fie incoruptibil, să nu aibă un trecut care ne-ar pune pe noi pe gânduri că ar fi fost implicat în afaceri dubioase. Trebuie să fie un preşedinte neşantajabilă, să nu-l poată manevra care şi cum că „dacă deschizi gura, îţi amintesc de acel caz...”, să fie curat. Ce e drept, cam puţini avem. Lista e mare, dar știți cum, când vii la piaţă şi alegi dintr-o ladă de fructe sau de legume stricate şi alegi câte una mai puţin stricată. Cam aşa se primeşte şi la noi. Ce e drept, mai avem oameni care insuflă încredere, dar cei care sunt la guvernare au furat nu numai miliardul, ei ne-au furat speranţa, ne-au furat încrederea şi nu merită nici să ridice glasul...”
– „Trebuie să fie o schimbare radicală înspre bine omului.”
Europa Liberă: De unde începe schimbarea?
– „De la noi, cetăţenii.”
Europa Liberă: Cum?
– „Să alegem un om de treabă.”
Europa Liberă: Împuternicirile preşedintelui sunt limitate, dar aşteptările cetăţenilor sunt mari. Cum împaci şi capra, şi varza?
– „Cum să vă lămuresc ca să mă înţelegeţi? În primul rând, preşedintele trebuie să aibă mai mari împuterniciri. El puţine împuterniciri are şi nu poate face schimbarea.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vreţi multe de la el?
– „Nu ştiu la această întrebare cum să vă răspund. Ca să poate el conduce cu Parlamentul şi guvernul, dar nu guvernul şi Parlamentul să-l conducă pe preşedintele ţării.”
Europa Liberă: Dar Parlamentul e ales de către cetăţeni.
– „Să folosească şi împuternicirile pe care le are. Măcar şi domnul Timofti acum, în situaţia actuală, când şi-a asumat guvernul responsabilitatea pentru frauda bancară, dacă ar fi vrut şi ar avea verticalitate şi nu ar fi şi el şantajabil, ar putea să iasă în Parlament şi să se adreseze poporului şi ar putea să dizolve Parlamentul. Dar dacă avem la conducere oameni corupţi, trăim aşa cum trăim. Şi atâta timp cât oamenii nu vor conştientiza că de noi depinde pe cine să alegem, aşa vom trăi.”
– „Sunt reprezentantul tineretului. Chiar şi de la mine din mahala puţini au rămas, majoritatea au plecat peste hotare. Şi ar trebui ceva schimbări, în primul rând, locuri de muncă, salarii normale, că tineretul nu are ocupaţie şi de atâta se apucă de băut. Când aveau ocupaţie, nu era aşa de rău. Acum e straşnic.”
– „Suntem o ţară atât de mică, un punct pe harta lumii şi copiii aceştia sunt împrăştiaţi prin toate colţurile – iaca ce ne-au făcut politicienii noştri...”
– „Eu nu ies a votare. Eu 15 ani nu am votat şi nici nu votez.”
Europa Liberă: Ce fel de preşedinte vă doriţi în fruntea ţării?
– „Dacă ar fi cum ne dorim noi, ar fi ceva.”
Europa Liberă: Dar cum vi-l doriţi?
– „Să fie, în primul rând, pentru oameni, să facă o dreptate, un adevăr în Moldova. Dar la noi ştim dacă țara e coruptă, degeaba vorbim. Degeaba și degeaba, și degeaba. De acum e clar că acolo la o masă rotundă se hotărăşte toată soarta la orice om, acolo se aşează şi se spune: „Mâine îl numim pe Ivan Ivanovici preşedinte”. Şi aşa va fi.”
Europa Liberă: Pe 30 octombrie soarta o va decide cetăţeanul cu drept de vot.
– „Noi vom încerca să punem, că sunt nişte oameni. Eu văd doi numai. Chiar dacă e din partea la ruşi, nu e problemă, dar ei sunt pentru ca să dezbată cuibuşorul acesta care s-a format la noi în Moldova. Cuibuşor cum face viespea, albina şi, ca să dezbaţi, e foarte greluţ, aşa cred eu.”
Europa Liberă: Şi dacă alegeţi preşedintele, credeţi că de o singură persoană depinde totul, se începe schimbarea?
– „Nu cred. Trebuie de schimbat totul de la şi până la.”
Europa Liberă: Şi cum se face această schimbare?
– „Numai prin revoluţie. Cum au luat ei puterea, când au rupt-o de la Voronin? Tot aşa cu revoluţie, oleacă cu vărsări de sânge şi au ajuns la putere. Cu de-a sila au intrat. Ce, au intrat așa, de bună voie? Tot aşa şi noi trebuie să ne gândim. Va trebui să iasă toată lumea.”
– „Aud în rândul oamenilor şi aşa părere: nu mă duc să votez, fiindcă toţi sunt hoţi şi degeaba vom alege. Oameni buni, dacă nu ne vom duce noi ca să alegem, nu reuşim nici de data aceasta. Mai este viaţă înainte. Bine, nu voi fi eu, vin ceilalţi din urmă. Trebuie de luptat, libertatea nu se câştigă într-un an şi nici în zece. Pentru libertate trebuie să luptăm zi de zi, în primul rând, cu noi înşine, cu indiferenţa din noi…”
*
Cuvântul-cheie în această campanie prezidențială ar trebui să fie „respectul”. Moldova trebuie să ajungă un stat respectat, o voce respectată, iar pentru aceasta are nevoie de un lider puternic, care să redea încrederea oamenilor în instituția prezidențială și în viitorul acestui stat. Este părerea președintelui Fundației Moldova de la Washington, Vlad Spânu.
Vlad Spânu: „Alegerea președintelui Republicii Moldova de către cetățeni este doar un prim pas spre normalitate. Următorul pas ar trebui să fie alegerile parlamentare pe circumscripții electorale. Și al treilea pas este lichidarea dualității puterii executive, atunci când în fruntea executivului avem doi capi: președintele și prim-ministrul.”
Europa Liberă: Sunt voci care spun că aceste alegeri sunt organizate pentru clasa politică pe care o are astăzi Republica Moldova, fie că e vorba de cea care se află la guvernare, fie că e vorba de cea care se află în opoziție. Până la urmă, cred unii că toți sunt o apă și un pământ. Cum se vede situația de acolo, de peste ocean?
Vlad Spânu: „Alegerile acestea, care vor pune cetățeanul în primul plan, totuși, sunt un element al democrației. Chiar dacă astăzi cuiva i se pare că ele vor fi influențate, în orice țară orice alegere fie parlamentară sau prezidențială este influențată de către un partid, de către o persoană. Acestea sunt chestii la moment care vor veni și vor trece. Însă o societate civilă într-o țară trebuie să aibă puterea de a pune în fruntea țării anumite personalități, fie că acestea sunt care îi reprezintă sută la sută sau care îi reprezintă mai puțin. Dar fără acest element democratic o țară nu se poate dezvolta. Și, după cum s-a dovedit, forma de guvernare de republică parlamentară în Republica Moldova a fost potrivită pentru schemele mafiote care au fost realizate cu succes până în prezent.”
Europa Liberă: Din lista aceasta lungă cu candidați, poate să apară unul care să iasă din tipic, care să spună mai mult adevăr decât s-a spus până acum?
Vlad Spânu: „Cetățenii, care vor alege președintele, trebuie să aibă o grilă foarte deasă care să aleagă boabele bune de neghină. Și, în primul rând, ar trebui să se uite la calitățile viitorului președinte care ar trebui să fie independent de clanurile mafiotice care controlează astăzi Republica Moldova. Și, în al doilea rând, să nu fie controlați sau să nu fie șantajabili de serviciile secrete din afară, în special mă refer la Federația Rusă care are cel mai mare interes în Republica Moldova și care are cel mai mare control.”
Europa Liberă: Și cetățeanul chiar va vota pentru candidatul care promite că va duce Moldova fie spre Est, fie spre Vest?
Vlad Spânu: „Cetățeanul trebuie să fie bine informat ce se întâmplă cu Republica Moldova, trebuie să fie informat cine este candidatul. Și pentru aceasta, un rol foarte important îl are mass-media. Mass-media, fiind, în mare parte, în Republica Moldova, controlată de organele mass-media din Federația Rusă, șansele sunt mici. Revin la aceeași problemă: din ce cauză se întâmplă aceasta. Și aceasta se întâmplă numai din cauza politicienilor actuali care sunt la putere, fie că e vorba de parlamentari, fie că e vorba de președinte, fie că e vorba de guvern. Ei au admis să ajungem la această situație, după 25 de ani de independență, să nu ne putem controla teritoriul, să nu ne putem controla piața mass-media din Republica Moldova, să nu ne putem controla partidele care sunt influențate și sunt infiltrate de diferiți agenți străini.”
Europa Liberă: În Moldova se tot vorbește că politicienii cumpără votul, încearcă să mituiască alegătorul, iar cetățeanul așteaptă să fie mituit. Cât de păgubos ar fi acest lucru, dacă continuă?
Vlad Spânu: „Trebuie să ne uităm doar peste Prut, să vedem cum în decurs de 10 ani de zile, în mare parte, a fost curmat acest viciu care se numește corupție. Organele de drept în România au reușit să pună la punct politicienii care au fost vinovați de anumite infracțiuni, să fie puși la închisoare. Și aceasta e o lecție nu doar pentru cei din România, dar e o lecție și pentru cei din Republica Moldova.”
Europa Liberă: E mare numărul celor nehotărâți. Și aceasta se va răsfrânge asupra rezultatelor alegerilor prezidențiale. Cine și cum ar putea să îi motiveze pe cei care încă nu au luat o decizie sau nu se grăbesc să ajungă la urna de vot?
Vlad Spânu: „Oamenii sunt nehotărâți, atunci când nu sunt informați. Cum poate un candidat din Republica Moldova să influențeze, să informeze populația? Sunt două pârghii simple: una, să folosească mass-media care să ajungă la urechile și ochii fiecărui cetățean; și a doua, să aibă suficiente capacități, resurse umane și financiare ca să poată să cutreiere toată Republica Moldova, pentru a se întâlni cu populația și să le explice cine este el. Numai la întâlniri de genul acesta poate omul să îl cunoască mai aproape pe candidat. Nu știu în Republica Moldova dacă se practică această modalitate de discuții cu alegătorul. Însă aici, în Statele Unite ale Americii, campania prezidențială este mai mult de un an de zile. Și atunci candidații la președinție reușesc în acest an să acopere o mare parte a teritoriului SUA, întâlnindu-se cu cetățenii în diferite forme: se întâlnește pe stadioane cu mii de oameni, sau se întâlnește în așa-numitele town halls cu 100 de oameni sau 500 de oameni.”
Europa Liberă: Un milion de cetățeni ai Republici Moldova, cetățeni cu drept de vot sunt peste hotare, acolo unde și-au găsit bucata de pâine. Cât de mult contează acest vot al diasporei sau al celor care reprezintă comunitatea moldovenilor din străinătate? Și cât de decisivă poate fi prezența lor la vot?
Vlad Spânu: „Statistica din alegerile parlamentare din anii trecuți arată că un procent foarte mic din acest milion de oameni votează, din mai multe considerente. Însă important ar putea fi atunci când alegerile sunt foarte aproape, în sensul atunci când candidații au voturi mai mult sau mai puțin egale. Și atunci numărul voturilor din diasporă va conta. Așa cum a contat în România sau cum contează în alte țări, când diaspora are un vot hotărâtor când doi candidați, de exemplu, au 50/50 sau 49/49.”
Europa Liberă: În România a fost o mobilizare spectaculoasă. Pentru alegerile din Moldova situația poate fi comparabilă? Sau, mai degrabă, există diferențe?
Vlad Spânu: „Diferența cea mare este că cetățenii Republicii Moldova sunt totalmente dezamăgiți în guvernarea de astăzi, guvernarea de ieri și nu au încredere în guvernarea de mâine.”
Europa Liberă: Așa se zice că, în funcție de cine va ieși învingător, alegerile prezidențiale ar fi o șansă pentru formațiunile de la guvernare să își mai fortifice pozițiile pe care deja le dețin sau pentru cele din opoziție de a se afirma în lupta politică, de a ajunge în funcții mult dorite, mult râvnite.
Vlad Spânu: „Este corect. Și, din considerentul acesta, spuneam că trebuie să existe o grilă a cetățenilor care trebuie să selecteze un candidat care i-ar reprezenta pe ei, dar nu anumite partide politice sau anumite clanuri. Într-un stat trebuie să existe, cum există într-o democrație, cum e SUA, checks and balances. Deci, nu trebuie să existe doar echilibrul puterilor. Dar trebuie să existe și o verificare a unei ramuri a puterii față de celelalte ramuri ale puterii. Acesta ar trebui să fie cel mai important criteriu pentru cetățean, să fie un președinte care i-ar reprezenta și nu ar fi subordonat unui partid politic sau unor clanuri de la Chișinău.”
Europa Liberă: Și cel care va fi învingător de unde ar trebui să își înceapă activitatea, mandatul pentru următorii patru ani acolo, la Președinție?
Vlad Spânu: „Trebuie să aibă capacitatea și curajul de a scoate societatea civilă din gaura neagră. Nu mai este o persoană aleasă de 101 deputați din Parlament. Este o persoană susținută de întreaga populație a Republicii Moldova. Acesta este mandatul societății civile. Și mandatul societății civile din Republica Moldova ar trebui să spună că președintele trebuie să fie o unealtă a societății civile care ar reuși să stopeze toate viciile care există astăzi în societate: corupția, lipsa democrației, lipsa reformelor ș.a.m.d. Președintele ar trebui să fie o tribună care ar reprezenta societatea și care ar impune alte ramuri ale puterii, guvernul și Parlamentul, pentru a se îndrepta pe o cale normală, pe care nu a făcut-o Republica Moldova din 2001.”
Europa Liberă: Pe lângă faptul că ar trebui să fie un bun moderator pe lângă puterile din stat, legislativă, executivă, cum ar trebui să țină el sfat cu poporul, astfel încât cetățeanul să recâștige încrederea pe care a pierdut-o atât de mult în instituția prezidențială?
Vlad Spânu: „E foarte bună întrebarea în sensul că această încredere care nu există astăzi trebuie să fie câștigată de către președinte. Și, din aceste considerente, acest om ar trebui să nu fie pătat în sens că să nu fi participat la guvernările precedente care au contribuit la furtul banilor publici sau care au dat posibilitatea înstrăinării Aeroportului din Chișinău, sau care au participat la înăbușirea protestelor din aprilie 2009, prin sânge. De la aceasta ar trebui de pornit, ca să aibă încredere cetățeanul. Dacă alegi unul dintre aceștia care au fost la guvernare și s-au pătat, atunci din start nu vor avea cetățenii încredere. Și atunci această persoană nu va putea să construiască această încredere care lipsește astăzi.”
Europa Liberă: Puterile mari urmăresc acest scrutin, sunt interesate de cine va ieși victorios din această cursă prezidențială?
Vlad Spânu: „Nu doar în cursa prezidențială, dar ca și în orice altă situație, cel mai interesat de ce se întâmplă în Republica Moldova este, totuși, dacă vorbim de puterile mari, este Federația Rusă. Și de aceasta încearcă să influențeze rezultatele alegerilor. Celelalte puteri evident că sunt interesate, cum ar fi SUA sau Uniunea Europeană, pentru a vedea o Republică Moldovă revenită la normalitate, care astăzi nu este. Și, în acest sens, evident că urmăresc.”
*
Mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie, mai multe soluții pentru oameni. A venit vremea faptelor pentru cei care vor obține mandatul la alegerile prezidențiale, sugerează președintele Asociației Profesioniștilor în Comunicare și Relații Publice, o organizație neguvernamentală, Valentin Balan.
Valentin Balan: „Vorbești cu o persoană în stradă, oricine, când îl umple jalea, îi asculți părerea, opinia, vocea lui contează. Eu cred că vocea unui președinte a unei țări pretinse europene contează foarte mult. Poate cu adevărat sunt mai restricționate anumite împuterniciri ale președintelui, dar, de obicei, o piatră mică răstoarnă carul mare. Și președintele are posibilitatea să vorbească de la tribună înaltă, având, probabil, maximă credibilitate, dacă vom alege corect. Dacă vom merge la alegeri, ne luăm o anumită responsabilitate și nu vom da vina pe cineva, că „eu nu am votat pentru că nu am crezut și uite voi ați ales pe cine ați ales”. Până la urmă, trebuie să fim și responsabili, ca să avem de la cine cere un pic mai târziu.”
Europa Liberă: Alegerile prezidențiale din 30 octombrie unii sunt de părere că ar fi fără miză reală pentru Republica Moldova, indiferent de cine le va câștiga și va ajunge în fotoliul președintelui de țară. Dumneavoastră cum descifrați această miză pe care se pun atâtea accente?
Valentin Balan: „Nu avem, cu părere de rău, candidați în care să credem, nu avem candidați noi. Adică, din câte văd eu, pretind la funcție doi tipi frustrați care și-au dorit de o viață să fie președinți și speră acum să ajungă. Vedem o persoană care se consideră Mesia, nu știu de ce, vrea să devină președinte. Cu foarte mici excepții, nu cred nimănui. Noi tot timpul spuneam că este cazul să aducem sânge proaspăt în politică. Spuneam că este cazul să întinerim politica cu tineri. Dar, cu părere de rău, votăm și revotăm, și revotăm aceleași persoane întruna. Eu nu aș fi votat în altă parte, dar, fiind țara mea, am să votez.”
Europa Liberă: Și miza care este?
Valentin Balan: „Într-un stat civilizat, cu un electorat educat, candidații tot timpul vorbesc cu fapte, vorbesc cu logică și cu anumite argumente, apelând la intelectul electoratului. În cazul Republicii Moldova, vedem că partidele înaintează candidați, cum a spus-o odată și un strateg în Rusia lui Elțin: „Я могу назначить и обезьяну, за нее все равно проголосуют” [Pot desemna și o maimuță că oricum o vor vota]. Cu părere de rău, vedem că partidele nu iau atât de serios candidatura, pe cât strategiile cu care o vor promova. Și să nu uităm: Republica Moldova este o țară extrem de mică, dar importanța ei este că ne aflăm la o graniță geopolitică, importantă nu doar pentru noi, noi am putea să jucăm lucrul acesta. Dar importantă pentru două sisteme, importantă pentru două civilizații, Est și Vest.”
Europa Liberă: Contează cine vine la putere: candidatul stângii sau candidatul dreptei?
Valentin Balan: „Contează. Chiar dacă privim pe toate afișele, vedem că sunt mesaje goale, sunt mesaje fără de fond, adică nu poartă nicio promisiune pentru electoratul nostru. Sunt mesaje în gol. Eu nu am văzut, cu o mică excepție, vreo persoană să vină cu argumente de ce vreau sau de ce trebuie anume eu să fiu președinte. Nu am văzut.”
Europa Liberă: Dar ce răspuns ați vrea să aflați dumneavoastră de la persoana pe care ați întreba-o de ce vrea să ajungă președinte?
Valentin Balan: „Sunt două abordări. O mișcare este pentru a păstra sistemul pentru că Republica Moldova se află în criză profundă și economică, și politică, și chiar geostrategică. Norocul nostru că cineva s-a „înglodat” în Donețk. Dar, pe de altă parte, este cineva care spune că nu trebuie să păstrăm sistemul, trebuie să distrugem totul și să începem de la zero. Cei care sunt în putere se socot partide politice în putere. Cei care nu au reușit sau încearcă abia să se manifeste sunt, cică, în opoziție. În opoziție este persoana sau partidul care nu este de acord cu poziția partidului de guvernământ, dar nu care nu are acces la televiziune sau nu are acces la putere. Se confundă lucrurile acestea la noi. Responsabilitatea funcției de președinte este extrem de importantă și extrem de mare. Și atunci orice persoană care va fi aleasă în funcția de președinte trebuie să poarte responsabilitate, inclusiv juridică mult mai mare decât oricine.”
Europa Liberă: Ce ați fi vrut să vă spună acest candidat? Continuați gândul: eu vreau să fiu președinte…
Valentin Balan: „…pentru că trebuie să ofer locuri de muncă în Republica Moldova…”
Europa Liberă: Nu le oferă șeful statului. Le oferă executivul, Legislativul.
Valentin Balan: „Exact. Să spunem că președintele este persoana cheie sau persoana reprezentativă, persoana simbol în stat, este drapelul. Da, moare portdrapelul, ia altcineva drapelul și merge înainte, este președintele. Altfel, nu ar fi lupta aceasta pentru funcție. Pe lângă locurile de muncă, neapărat aș schimba sistemul politic. Cuvintele „politician” sau „partid politic” în Republica Moldova au devenit o injurie. Politicianismul în Republica Moldova a devenit ceva urât, ceva mârșav. Politicianul trebuie să aibă abilități, trebuie să fie conștient și responsabil pentru funcția pe care o ocupă și nicidecum viclean.”
Europa Liberă: Dar nu sunt exagerate așteptările electoratului, ca, după aceasta să urmeze, iarăși, marea dezamăgire?
Valentin Balan: „Vorbisem cu un ambasador al unei țări europene. Vorbeam despre politică și despre alegeri. Și el întreabă dacă, în caz de război, se vor implica cetățenii în război. Eu cred că nu pentru că avem armată, armata trebuie să apere țara, cetățenii vor fi de o parte. Știind că armata e puțin numeroasă, respectiv, nu avem mari șanse. El spune: „Dar dacă cineva va atenta la prim-ministru, fiind tu alături, vei sări să-l acoperi cu pieptul?”. Am răspuns că nu știu dacă am să sar eu, nu știu dacă va sări altcineva. El zice: „Dar eu, să fi fost alături de președintele, sau alături de prim-ministrul vostru, aș sări pentru că el este reprezentantul statului, el este reprezentantul meu. Eu îmi apăr reprezentantul, eu îmi apăr drapelul, eu îmi apăr țara, prin intermediul prim-ministrului, în cazul dat, și prin intermediul președintelui”. Vedeți, e o altă abordare. 25 de ani de experiențe, reușite, mai puțin reușite, plus mentalitatea noastră rămasă și răvășită întruna sovietică ne face să fim habarnici, să dăm din mână: nu mă interesează, nu decid nimic, nu pot să fac nimic. Și atunci cu adevărat, cei șmecheri, cei vicleni își fac interesele și nu conduc statul.”
