Cei 12 candidați rămași în cursă, până la 30 octombrie mai pot convinge alegătorii să îi reprezinte în cea mai înaltă funcție în stat în următorii patru ani. Președintele Fundației Moldova de la Washington, Vlad Spânu, e de părere că statul continuă să aibă nevoie de lideri vizionari și integri.
Europa Liberă: Ca pe un bun observator a tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, vă propun să vorbim despre promisiunile electorale. Şi printre primele se regăsesc lupta împotriva sărăciei şi corupţiei. Cum să se dezmeticească alegătorul că aceste făgăduinţe vor fi şi materializate? Pentru că, de când e proclamată independenţa Republicii Moldova, toţi politicienii au promis să facă acest lucru.
Vlad Spânu: „Întotdeauna înainte de alegeri toţi promit. Însă cetăţeanul ar trebui să judece candidatul după fapte. Eu am văzut sondajele în care cetăţenii spun pe primele trei locuri că un viitor preşedinte trebuie să fie un om cinstit, deştept şi patriot. Trebuie să fie independent de clanurile mafiote, deci, cinstit, independent de factorul extern, adică să nu fie influenţat de o putere străină, în special Rusia este cea mai interesată. Şi să nu fi participat la guvernările precedente, în sensul că au participat la furtul banilor din bănci, înstrăinarea Aeroportului şi înăbuşirea prin sânge a protestelor din 2009.”
Europa Liberă: Şi alegătorul cum poate să se dumirească pentru cine să-şi dea votul ca să nu greşească, să nu mai calce pe aceeaşi greblă? Pentru că prind bine aceste lozinci – vom lupta ca ţara să scape de corupţie, de corupţi şi de sărăcie.
Vlad Spânu: „Să luăm exemple concrete. Dacă candidatul spune: „Noi vom lupta cu corupţia”, însă el a participat la guvernare şi a contribuit la furtul acestor bani, evident că el spune braşoave. Din acest considerent, trebuie să fie foarte strict cetăţeanul, în sensul pe cine să-l creadă şi pe cine să nu-l creadă.”
Europa Liberă: E posibil, totuşi, ca un şef de stat să scape ţara de aceste două metehne, sărăcia şi corupţia, ţinând cont de împuternicirile pe care le are?
Vlad Spânu: „Nu are puterea executivă care ar trebui să fie într-un stat care are o balanţă a puterilor, însă ca să devină un factor care ar
Instituţia prezidenţială este o tribună şi preşedintele va avea un mandat mai important decât cel pe care îl are actualul preşedinte ...
contribui la lupta împotriva corupţiei. Fiindcă, totuşi, instituţia prezidenţială este o tribună şi preşedintele va avea un mandat mai important decât cel pe care îl are actualul preşedinte sau preşedinţii care au fost după 2000, când s-a schimbat Republica Moldova din stat semiprezidenţial în republică parlamentară.”
Europa Liberă: Alegătorii, în marea majoritate a lor, aşteaptă ca preşedintele ţării să lupte pentru bunăstarea tuturor cetăţenilor şi să unească societatea. Pentru că e atât de dezbinată şi tot politicienii sunt cei care au făcut această dezbinare. E în puterile unui singur om să facă acest lucru?
Vlad Spânu: „Cetăţenii trebuie să fie realişti, ca să înţeleagă care sunt competenţele unui preşedinte în Republica Moldova şi aşteptările să nu fie prea mari. Evident că pentru o societate dezbinată, cum este Republica Moldova, va trebui un efort cu mult mai mare ca această dezbinare să se micşoreze. Şi va trebui să acţioneze la această consolidare a societăţii mai mulţi actori – şi parlamentarii, societatea civilă, în sensul instituţiile guvernamentale, mass-media, inclusiv executivul, printre care şi preşedintele. Este un efort al societăţii care ar trebui să fie dus în comun de către toţi membrii societăţii.”
Europa Liberă: În interviurile pe care le-au acordat Europei Libere candidaţii, mulţi dintre concurenţi au spus că e timpul să li se spună oamenilor adevărul despre crize. Şi, mai ales, soluţiile lor de depăşire a acestor probleme. Că la posturile publice vor înainta nu simpatizanţii partidului, ci oameni demni, după meritocraţie. Că pledează împotriva practicilor nocive de distrugere a concurentului politic. Prind acestea la alegători?
Vlad Spânu: „Evident că prind. Fiindcă după o perioadă atât de îndelungată de dezmăţ politic şi corupţie, eu cred că cetăţeanul este însetat de o normalitate. Şi atunci astfel de mesaje întotdeauna vor prinde la cetăţean. Important este ca aceste promisiuni să fie realizate. Însă numărul acesta mare de promisiuni, numărul mare de candidaţi duce în eroare cetăţenii, ei nu mai ştiu pe cine să aleagă. Şi, din considerentul acesta, eu cred că este ridicol ca o ţară de trei milioane de oameni să aibă 12 candidaţi, pe când Statele Unite ale Americii, cu 320 de milioane au doar patru candidaţi, dintre care doar doi contează.”
Europa Liberă: Concurenţii continuă în cadrul dezbaterilor să atace problema vectorului geopolitic. Am şi discutat cu moldovenii care se află la muncă în Federaţia Rusă şi cu cei care muncesc în Occident şi, într-adevăr, această geopolitică pe unii îi derutează, pe alţii îi motivează. Cum se consolidează unitatea într-un stat, când unul e cu un ochi la slănină şi cu altul la făină?
Vlad Spânu: „Lucrul acesta pe care îl vedem acum, geopolitic, în politica internă a existat de sute de ani. A existat în principatul Moldovei întotdeauna un grup de boieri care mergeau la Sankt-Petersburg şi alt grup de boieri care mergea la Constantinopol. Ceva similar se întâmplă şi acum, numai că, Constantinopolul nu mai este şi a devenit capitala Bruxelles şi de la Sankt-Petersburg s-a mutat la Moscova.
Întotdeauna a existat încercarea de a balansa sau de a ține interesul diferitelor puteri în Moldova. Dar în situaţia de astăzi eu cred că acei politicieni care încearcă să susţină interesul Federaţiei Ruse în Republica Moldova fac un deserviciu populaţiei. Deoarece istoria a arătat că Rusia, fie ea în sistemul ţarist sau, ulterior, în perioada sovietică întotdeauna a avut un interes de dominare în regiune şi de subordonare a acestor regiuni, printre care acum este Ucraina, Republica Moldova, Belarus, de subordonare a intereselor sale. Şi, din acest considerent, la moment aceşti politicieni îşi văd interesul lor personal şi Federaţia Rusă îi foloseşte ca agenţi de influenţă în Republica Moldova. Şi, în linii mari, ei fac un deserviciu cetăţeanului de rând, care va pătimi în urma acestei relaţii între Federaţia Rusă şi Republica Moldova. Deoarece aceste relaţii nu sunt bazate pe o cooperare reciprocă, care ar fi în beneficiul ambelor ţări.
Este un interes geopolitic al Federaţiei Ruse ca să controleze politic, economic şi teritorial, ca în cazul Transnistriei, Republica Moldova. Sau în cazul Găgăuziei, de aţâţare a vrajbei interetnice, în sensul de a nu permite Republicii Moldova să se dezvolte şi să se alipească familiei europene în cadrul Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Să vorbim, ipotetic, despre candidatul câştigător. Dacă în fruntea ţării ajunge cel care promovează vectorul pro-estic, pro-rus, cum va clădi relaţia cu Occidentul? Şi invers, dacă vine un pro-european în jilţul prezidenţial, cum va administra dosarul cu Federaţia Rusă?
Vlad Spânu: „În caz când candidatul pro-rus sau pro-Rusia va deveni preşedintele Republicii Moldova, evident, va fi o dezamăgire a Vestului de investire a speranţelor şi de investire a capitalului politic şi capitalului financiar în Republica Moldova. Eu nu cred că vor mai exista fonduri pentru Republica Moldova aşa cum au fost în dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea instituţiilor statului.
În ultimii 25 de ani Republica Moldova a primit bani foarte mulţi din partea Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, bani, în mare parte, nerambursabili. Pe când de la Federaţia Rusă nu a primit nimic, decât un separatism în estul Republicii Moldova şi trupele ruse de acolo. În cazul invers, dacă va câştiga un candidat sau va fi un preşedinte pro-european, pro-reforme, atunci vom vedea Republica Moldova care va urma calea pe care au făcut-o Ţările Baltice. Ţările Baltice au construit un stat de drept, bunăstarea populaţiei este înaltă şi Federaţia Rusă le respectă ca pe un partener egal. Ceea ce cu Republica Moldova nu se întâmplă astfel sau cu Armenia, sau cu Georgia, sau cu Belarus.”
