La sfârșitul săptămânii, la București, Platforma Unionistă „Acțiunea 2012” a organizat o serie de manifestații în sprijinul unirii Republicii Moldova cu România și a cerut partidelor de la București să-și „asume unirea ca proiect de țară”. Niciun partid parlamentar din România nu are unirea în programul său. Excepție face Mișcarea Populară, condusă de fostul președinte al României, Traian Băsescu. Duminică, George Simion, liderul „Acțiunii 2012” și alți unioniști s-au întâlnit cu reprezentanții mai multor partide parlamentare și extraparlamentare. Partidul Național Liberal, a doua forță din Parlamentul României, nu a avut o întâlnire cu reprezentanții unioniștilor, fiind, potrivit lui George Simion, „singurul partid cu care nu s-a găsit un limbaj comun. Astăzi, premierul României, Dacian Cioloș, a declarat că nu a discutat cu unioniștii care au manifestat în weekend la București pentru că nu dorește să intre în dezbateri electorale, iar guvernul său mai are doar două luni până la alegeri și nu ar fi putut vorbi despre ceea ce se va întâmpla după parlamentare. Premierul de la București a amintit şi de alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, de duminica viitoare, lăsând să se înţeleagă ca aceste acțiuni şi declarații ar putea să fie folosite în aceste alegeri de unii candidați.
Manifestaţiile în sprijinul unirii Republicii Moldova cu România au fost tratate cu prudenţă în presa de la Chişinău, la fel şi de politicienii de la vârful puterii. Editorialiştii care au analizat subiectul pot fi număraţi pe degete, iar dintre guvernanţi liderul liberal Mihai Ghimpu a fost singurul care şi-a exprimat public poziţia faţă de protestul din capitala României. Iată cum îşi explică mai mulţi trecători pe care i-am întâlnit în centrul capitalei ezitarea clasei politice de la Chişinău:
„Sper să nu fi fost o manifestaţie politică, luând în consideraţie faptul că ne apropiem de alegeri acum.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere, ce reacţii provoacă acest subiect printre politicienii de-o parte şi alta a Prutului?
„Este un subiect folosit mai mult în interese populiste, pentru a câştiga capital politic, adică, nu îl văd ca pe un subiect real, pe care şi-l doresc ei (politicienii n.r.) nemijlocit”.
„Cu vremea, pentru generaţia tânără cred că este o problemă de importanţă majoră. Cândva, când a fost Pactul Molotov-Ribbentrop noi am fost rupţi de la Patria Mamă.”
Europa Liberă: Aţi spus de la început „cu vremea”… Să înţeleg că acum nu e momentul potrivit?
„Ştiţi cum, pentru asta trebuie pregătită populaţia, sunt necesare convorbiri cu tinerii.”
Europa Liberă: Credeţi că doleanţele care s-au făcut auzite în capitala României sunt împărtăşite şi de politicienii de pe un mal şi altul al râului Prut?
„Cred că nu! Pentru ei asta nu-i convenabil.”
„Eu sunt pentru Unirea Republicii Moldova cu România, va fi un pas înainte pentru noi. Vorbim de condiţii de trai mai bune, de locuri de muncă mai bine plătite. Cred că trebuie să ne dezvoltăm împreună.”
Europa Liberă: Ce-ar trebui să se schimbe ca acest punct de vedere să fie împărtăşit de majoritate?
„Generaţia! Cei care sunt trecuţi de vârsta pensionării tânjesc după perioada sovietică, speră să mai poată cumpăra până cu 16 copeici. De asemenea, cred că trebuie să se schimbe şi politicienii. În vorbe se declară unionişti, însă nu văd să facă un pas unul spre întâmpinarea altuia.”
Europa Liberă: La Bucureşti, mii de tineri au cerut unirea Republicii Moldova cu România. Ştiţi, aţi auzit despre aceste evenimente?
„Am auzit, dar eu nu sunt de acord să ne unim cu România.”
Europa Liberă: De ce?
Demonstrație unonistă la București
„Pentru că am fost şi eu o dată cu businessul la Iaşi şi m-au prădat din România şi eu nu vreau ca noi să avem aceeaşi soartă. Noi trebuie să ne unim cu Rusia, nu cu România. Aceste proteste aduc nemulţumirea populaţiei şi poporului nostru moldovenesc.”
Europa Liberă: Astăzi se poate vorbi despre o unire reală între cele două ţări?
„Astăzi nu, fiindcă asta reprezintă doar o simplă explozie de dorinţe. Clasa politică, dacă crede cineva că o avem, nu poate să rezolve această problemă şi ea e contra unirii. Aceasta este părerea mea.”
Au fost opinii culese la întâmplare pe bulevardul central din Chişinău.
Cum spuneam, dintre politicienii din arcul guvernării doar liderul PL, Mihai Ghimpu, a formulat un punct de vedere faţă de manifestaţiile de la Bucureşti. „Pentru a obține unirea, cel mai mare proiect național al tuturor românilor, este nevoie de înțelepciune și multă putere de convingere. Nu trebuie să grăbim lucrurile și trebuie să pregătim momentul cu grijă. Astăzi se uită la noi, prin intermediul presei internaționale, o lume întreagă. Avem o șansă pe care nu am mai avut-o de la căderea URSS încoace. Să nu o irosim! Să fim blânzi ca porumbei și înțelepți ca șerpii”, îşi îndeamnă adepţii liderul liberal pe o reţea de socializare.
În ce-l priveşte pe candidatul puterii, democratul Marian Lupu, într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, şi-a exprimat temerea privind organizarea unui referendum pe tema unirii. „Este contraindicat. Și este foarte periculos pentru societatea moldovenească și pentru țară să mergi cu organizarea referendumurilor care ar scinda și mai puternic societatea și ar pune oamenii unii împotriva altora, ar semăna ură și neîncredere.”
Subiectul unirii Republicii Moldova cu România a fost analizat şi în cel mai recent Barometru al Opiniei Publice. Potrivit cercetării, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, peste 60 la sută dintre cetăţeni ar vota împotrivă, iar puţin peste 15 la sută ar fi pentru. Restul nu ar participa la referendum sau nu ştiu cum să răspundă.
