Chişinăul raportează îndeplinirea tuturor precondiţiilor FMI pentru semnarea unui memorandum de finanţare pentru Republica Moldova. 19 la număr, precondiţiile vizând în mare parte sectorul bancar nu au fost făcute publice, ca şi conţinutul memorandumului, dar guvernatorul BNM spune că ar mai fi nevoie de cel mult un an ca sistemul bancar să fie asanat.
Din declaraţiile făcute de guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, rezultă că situaţia din sistemul bancar moldovenesc s-ar îmbunătăţi cu paşi rapizi. Victoriabank, una din cele trei bănci mari aflate de mai mult de un an, aproape de la aflarea despre frauda de proporţii din sistem, sub supravegherea BNM are acum un consiliu de administrare, după ce timp de doi ani nu avusese, explică guvernatorul. În Agroindbank, o altă instituţie supravegheată, BNM a blocat încă acum câteva luni un pachet „vitreg” de 40 la sută de acţiuni cu proprietari ce ar fi activat concertat, continuă el. Iar în o a treia instituţie cu probleme de acţionariat, Moldindconbank, BNM a intervenit zilele trecute, blocând un pachet de active „proaste” de 64 la sută şi instituindu-i un management din afară.
Guvernatorul trage linie şi spune:
„Eu cred că sistemul bancar va mai avea nevoie de vreo 12 luni ca să parcurgă tot acest proces de asanare.”
Pe de altă parte, în analizele de specialitate lucrurile arată mult mai pesimist. Mold-street, o publicaţie cu profil economic, spunea recent într-un articol că sistemul bancar s-ar afla în pragul unei noi crize, iar un semn substanţial al acestor prognoze sumbre invocat de autorii articolului ar fi creşterea, cu peste 2 miliarde de lei, a sumei creditelor neperformante. Acestea ar fi atins cifra de 6 miliarde, iar cel mai mare salt s-ar fi înregistrat la Victoriabank.
Sergiu Cioclea spune, însă, că nu creditele neperformante sunt mai multe, ci identificarea lor mai bună:
„Suntem mai duri cu băncile şi le determinăm să recunoască cât mai devreme problemele pe care le au, pentru a le gestiona mai eficient.”
În iulie, când anunţa că a ajuns la un aşa numit „acord de personal” cu guvernul de la Chişinău, FMI spunea că , după realizarea unui set de precondiţii, Republica Moldova ar putea miza pe aprobarea unui memorandum de bordul FMI pe data de 19 octombrie. La o zi de la acest termen, însă, FMI a lăsat de înţeles că ar mai fi în aşteptarea realizării unor precondiţii. Singura acţiune ulterioară a BNM a fost să blocheze cele 64 la sută din acţiunile băncii comerciale Moldindconbak, ceea ce ar putea să însemne că anume asta ar fi fost ultima acţiune pe care şi-o asumase Chişinăul. Cel puţin aşa lasă de înţeles la Europa Liberă analistul economic, Vlad Bercu:
„A fost o condiție – transparentizarea acționariatului băncilor și asta a fost o condiție mai veche a Fondul Monetar. Altceva e că în Republica Moldova s-a opus rezistență mare pentru a da publicității cine sunt beneficiarii reali ai băncilor. Eu cred că s-a opus rezistență, inclusiv în ultimele zile, în ultimele săptămâni, fiindcă Moldova deja avea să aibă un Acord cu FMI dacă nu întârzia cu unele acțiuni, inclusiv cu deciziile în cazul Victoriabank și în cazul Moldinconbank. Deci, deja aveam să avem un program cu FMI, aşa cum se aștepta ministrul finanțelor, în luna octombrie. Sistemul bancar al Republicii Moldova trebuia foarte demult curățat de acționarii neonești, de acționarii care, de fapt, acționează concentrat în spatele cărora se află o persoană sau alta, pe care îi știm noi.”
Totuşi, cei mai mulţi dintre experţi nu se grăbesc să ateste îmbunătăţiri substanţiale în sistemul bancar moldovenesc, spunând că lucrurile se vor limpezi atunci când se vor găsi proprietari noi pentru activele considerate „proaste” în băncile supravegheate de BNM, dar mai ales atunci când se va afla identitatea acestor proprietari.
