Consiliul executiv al FMI urmează să discute în 7 noiembrie programul de finanțare a reformelor din Republica Moldova, pe o perioadă de trei ani. Prilej cu care Banca Naţională a Moldovei susţine, într-un comunicat, că împreună cu Guvernul, a „îndeplinit acțiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice și financiare din cadrul acordului la nivel de personal dintre autoritățile Republicii Moldova și experții Fondului Monetar Internațional, încheiat la 26 iulie. O convorbire despre linia ce separă optimismul de pesimism [sau de realitate?] în acest caz cu analistul economic Vlad Bercu.
Europa Liberă: Aşadar, Executivul FMI urmează să discute pe 7 noiembrie programul de finanțare a reformelor din Republica Moldova, pe o perioadă de trei ani. Republica Moldova speră să obţină în aceşti trei ani circa 180 de milioane de dolari SUA de la această instituție. Este această reuniune a Executivului FMI o dovadă că – aşa cum spun BNM şi Guvernul – au „îndeplinit acțiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice și financiare” convenite în iulie şi că banii sunt sau urmează să fie „pe drum deja”?
Vlad Bercu: „Eu cred că este o certitudine că documentul va fi aprobat. Consiliul Directorilor Băncii Mondiale este o instituție foarte importantă, dar și foarte birocratică, ea nu se joacă ca Chișinăul care înainte de venirea unei misiuni a FMI pentru a semna un nou Acord se pomenește cu guvernatorul Băncii Naționale demisionat sau cu alte surprize. Odată ce documentul a trecut toate hățișurile birocratice ale instituției, deci a FMI-lui, eu cred că e o certitudine că pe data de 7 noiembrie documentul va fi aprobat.”
Europa Liberă: Chiar dacă anunțul vine de la BNM, nu de la FMI, aveți încredere totală în acest anunț?
Vlad Bercu: „Anunțul vine de la BNM, dar niciodată nu a venit anunțul cu specificații exacte. FMI nu a anunțat data când va fi aprobat un program sau altul pe parcursul anilor de negocieri.”
Europa Liberă: Cât de necesari sunt, și e vorba de 180 de milioane dacă nu mă înșel sau circa 180 de milioane, cât de necesari sunt banii pe care Republica Moldova speră să-i obţină de la FMI?
Vlad Bercu: „Are două aspecte, de fapt, semnarea unui Acord cu FMI. Pe de o parte, poate contează și acești bani de la FMI care, de fapt, merg în rezerva Băncii Naționale, de fapt, o parte vor veni probabil ca și suport bugetar, dar mai mult contează deschiderea Republicii Moldova pentru investitori, pentru alți creditori ca partener mai credibil decât a fost până în prezent. Este vorba de sume foarte importante de la Uniunea Europeană, de la Banca Mondială.”
Europa Liberă: Deci, acest Acord este un fel de semnal pentru deblocarea eventualei finanțări din partea altor donatori să înțeleg?
Vlad Bercu: „Este o gură de aer pentru o economie bolnavă financiar care se află în convalescență.”
Europa Liberă: Populaţia pe de altă parte, la ce se poate aştepta într-un scenariu pesimist, să zicem așa şi unul optimist în legătură cu reuniunea Executivului FMI?
Vlad Bercu: „Eu nu cred într-un scenariu pesimist, eu cred într-un scenariu optimist. Cred că Acordul va fi aprobat, odată ce a trecut toate discuțiile în departamente cu experții. Populația oricum avea să primească și cu banii FMI, și fără banii FMI pensiile și salariile. Altceva e că Guvernul va avea posibilitate să investească în diferite proiecte, în primul rând în proiecte de infrastructură.”
Europa Liberă: Când se spune, dle Bercu, că „BNM și Guvernul au îndeplinit acțiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice ș.a.m.d. la nivel de personal dintre autoritățile Republicii Moldova și experții Fondului Monetar Internațional. Știm, de fapt, despre ce acţiuni este vorba în acest caz și în general despre ce este vorba în acest text al Memorandumului?
Vlad Bercu: „Vreau să vă dezamăgesc dacă vreți să auziți un răspuns clar de la mine. Am încercat chiar ieri să aflu de la mai mulți experți, foști parlamentari, foști miniștri pe care i-am întrebat foarte clar: știți ce conține Memorandumul? Toți mi-au răspuns: nu știm. Deci, vă răspund și eu: nu știu ce conține Memorandumul. Este vorba de două documente sau de două părți. Pe de o parte, este Memorandumul – un document de politici economice și financiare pe o perioadă de trei ani împărțite pe etape, fiindcă misiunea Fondul Monetar vine odată la jumătate de an - partea asta noi nu știm ce conține. Unele persoane apropiate de negocieri spun că condițiile sunt foarte dure, este cel mai dur Memorandum care a fost până acum. Și, pe de altă parte, cunoaștem unele precondiții și condiții din cele 19 precondiții și condiții de care se vorbește. Deci, este clar din pachetul de legi pe care și l-a asumat Guvernul - transformarea creditelor de urgență de miliarde în datorie de stat, revizuirea bugetului cu mai mult de două miliarde de lei, pachetul de legi care vizează Banca Națională și care este deja pus în aplicare. Este vorba despre decizia în cazul blocării acțiunilor unui pachet important din Moldinconbank, schimbarea conducerii de la Victoriabank unde o perioadă foarte mare de timp s-a opus o rezistență enormă împotriva demiterii fostului președinte, s-a mers prin judecăți, dar iată vedem că se cedează.”
Europa Liberă: Dle Bercu, dar vorbind de că ar fi cel mai dur Acord de până acum. Este firesc ca cetăţenii să nu ştie la ce să se aştepte de la un Acord cu FMI necunoscut sub aspectul condiţiilor acceptat sau semnat de nişte autorităţi disperate, constrânse de o lipsă acută de bani?
Vlad Bercu: „În primul rând, acordul e scris, de fapt, de autorități, nu e scris de Fondul Monetar Internațional, precum primele acorduri care se făceau invers. Guvernul, Banca Națională își asumă niște angajamente în fața Fondul Monetar pentru ca acesta să accepte programul. Niciodată nu a fost ca prevederile sau condițiile care sunt incluse în program să fie făcute publice până la aprobarea lui - este o condiție și a Fondul Monetar, nu atât a autorităților. Vom ști care este anume programul, ce politici economice se finanțează și când urmează a fi aplicate. Unii zic că la a 10-a zi după aprobarea programului, deci undeva pe data de 17 noiembrie, eu zic că în 10 zile sau ceva mai mult, dar raportul va fi publicat.”
Europa Liberă: Și ultimul aspect pe care am vrea să-l clarificăm împreună cu Dvs. - ce se ştie sau cum înțelegeți Dvs. acțiunile care au loc, despre care vorbeați mai devreme, pentru îndeplinirea unor condiţii cum ar fi readucerea la normalitate a sectorului financiar-bancar, ne referim la acesta în mod special, pentru că cea mai mare parte din precondiții au vizat anume acest sector?
Vlad Bercu: „A fost o condiție – transparentizarea acționariatului băncilor și asta a fost o condiție mai veche a Fondul Monetar. Altceva e că în Republica Moldova s-a opus rezistență mare pentru a da publicității cine sunt beneficiarii reali ai băncilor. Eu cred că s-a opus rezistență, inclusiv în ultimele zile, în ultimele săptămâni, fiindcă Moldova deja avea să aibă un Acord cu FMI dacă nu întârzia cu unele acțiuni, inclusiv cu deciziile în cazul Victoriabank și în cazul Moldinconbank. Deci, deja aveam să avem un program spunea ministrul, cum se aștepta ministrul finanțelor în luna octombrie.”
Europa Liberă: Pașii care sunt întreprinși acum Dvs. îi priviți mai degrabă ca pe unii pozitivi, eficienți sau mai trebuie să mai treacă timp ca să vă dați seama?
Vlad Bercu: „Cum spunea și ieri seară guvernatorul Băncii Naționale - mai așteptăm, lucrurile se vor pune la loc în cel mult un an. Este un lucru foarte pozitiv. Sistemul bancar al Republicii Moldova trebuia foarte de mult curățat de acționarii neonești, de acționarii care, de fapt, acționează concentrat în spatele cărora se află o persoană sau alta, pe care îi știm noi.”
