Cum poate fi explicată prezenţa mai mult decât anemică a tinerilor la recentul scrutin prezidenţial, în special a celora cu vârstă cuprinsă între 18 şi 25 de ani? De ce tema valorilor politice ale tinerilor este readusă în discuţie aproape exclusiv cu prilejuri electorale? Şi ce împiedică tinerii să ajungă o influentă şi energică forţă politică de care să ţină cont orice jucător de pe scena politică?
O convorbire cu vicepreşedinta Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Ana Îndoitu.
Europa Liberă: Pentru început voi preciza – pentru înţelegere mai confortabilă - Consiliului Național al Tineretului din Moldova este o structură asociativă care întruneşte zeci de organizaţii de tineret. Din capul locului, dna Îndoitu, consideraţi – ca şi toată lumea - că prezenţa la vot a tinerilor duminică a fost redusă sau chiar într-un fel nejustificat de redusă?
Ana Îndoitu: „Noi vorbim despre prezența aceasta într-un cadru comparativ. Așa cum avem datele de la ultimele alegeri locale, știm că prezența a fost de 30%. Iar datele care sunt în ceea ce privește turul întâi sunt aproape de acest procent, pentru că, într-un cadru comparativ, noi suntem obișnuiți cu prezența redusă. De fapt, despre asta ne vorbesc cifrele: dacă ne referim la tineri, am ținut să menționez întotdeauna că nu este măsurabilă doar categoria 18-25 de ani, pentru că odată cu noua lege cu privire la tineret avem în vedere și tinerii până la 35 de ani. Așadar, am avea un procent aproape de 28-29 de prezență la vot.”
Europa Liberă: Deci, fiecare al treilea, ca să înțelegem, a fost la alegeri?
Ana Îndoitu: „Așa ar veni într-un calcul, da.”
Europa Liberă: Aveţi cunoştinţă de vreun format de dialog dintre tineri – nu neapărat aripile tinere ale partidelor - cu liderii politici, decidenţii politici, dialog care să fie atractiv şi promiţător cel puţin din perspectiva intereselor tineretului și care să condiționeze, să cauzeze o prezență mai ridicată în fața urnelor de vot?
Ana Îndoitu: „Vorba internă din cadrul partidelor ori dialogul existent la nivel de partid nu ne privește pe noi ca organizație apolitică. Totuși, noi i-am invitat pe toți cei care sunt aripile tinere cu privire la acest subiect, pentru că mobilizarea tinerilor la vot conștient și informat era prioritatea noastră înainte de alegerile din 30 octombrie. Așadar, atitudinea tuturor celor prezenți de la diverse acțiuni ale partidelor, - pentru că am avut nouă reprezentanți de altfel - era orientată pozitiv în sensul mobilizării, fiecare având strategia sa de comunicare.
Am propus un exercițiu comun de mobilizare, indiferent de conotația politică pe care o au, însă acest efort nu a reușit să devină realitate: fiecare a mobilizat în felul lor. Vă dați bine seamă că există interesul politic de a mobiliza în sensul unui anumit partid și nu la nivel de vot ca prezență. Așadar, noi am avut eforturile organizaționale pe care le-am depus până acum în sensul local, avem coordonatori în țară care au dezvoltat activități de mobilizare, dar nu am putut declara până la capăt că a fost un dialog comun așa încât și partidele politice să revadă strategia de comunicare către tineri.”
Europa Liberă: Am văzut altminteri printre priorităţile centrului o preocupare, cel puţin, pentru sporirea ratei de participare la vot a alegătorilor care votează pentru prima dată. Cum, din punctul Dvs. de vedere, măcar votanţii debutanţi ar putea fi „înduplecaţi „să ia buletinul de vot în mână”, să vină la vot și cumva să-și legitimeze prezența?
Ana Îndoitu: „De altfel ei sunt cei mai curioși și pe prezența lor eu contez. Dar problema este a celor care nu sunt în țară, deşi ar putea vota pentru prima oară, dar, dat fiind că diaspora e la nivel de deplasare, ne dăm bine seama că foarte mulți tineri sunt peste hotare, la universități, având deja 20-25 de ani, iar dificultățile, provocările pe care le au ei ca să ajungă la urnele de vot probabil sunt mai mari decât curiozitatea de a vota pentru prima oară. Asta este răspunsul pe care l-am trimit de la cei pe care i-am întrebat în acest sens.”
Europa Liberă: Gândesc oare politic tinerii de acum, în general putem vorbi de valori politice împărtășite pe larg de partea aceasta a societății de tineri?
Ana Îndoitu: „Vorba, de altfel, de aici trebuia inițiată, pentru că dacă e să luăm și cadrul european prezența la vot este foarte redusă. Avem cifre care sunt chiar și mai mici decât în Republica Moldova. Totuși, ne dăm bine seamă că tot ce înseamnă clasa politică or discursul politic nu este de interes pentru tineri, nu răspunde intereselor acestora. Și, dincolo de discurs, este vorba de o coerență pe care tinerii o așteaptă și în acțiuni.
Tinerii au fost cei care au inițiat revoluția din anul 2009 și, având așteptări înalte, vă dați bine seama că deja mai bine de cinci ani aceste așteptări au fost realizate în anumite modalități, ori nu au fost deloc, și atunci există dezamăgiri în rândul celor care sunt din categoria 25-35 de ani. Iar cei care sunt tineri nu au nicio încredere în clasa politică, pentru că tot ce se întâmplă nu este transparent, nici nu denotă integritate pentru ei și atunci ca și cum nu ai dori să fii parte unui proces care nu te reprezintă.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, un impediment care a fost invocat de anumiți politicieni, și nu numai, e acea interdicție pusă în aplicare pentru prima dată ca studenții să nu poată vota în locul de studii. Cum apreciați Dvs.: a constituit asta cu adevărat o barieră în calea exprimării votului studenţilor?
Ana Îndoitu: „Având în vedere că bugetul unui tânăr student, aici ne referim la masa critică care a fost parte a stării acestui impediment, este în mod clar în dezavantajul procesului electoral. Pentru că, neavând ban, ei nu au putut merge acasă și, respectiv, votarea la locul aflării nu s-a realizat, poate şi pentru că nu s-a cunoscut procedură. Procedura, de fapt, este foarte deschisă și transparentă: ei puteau foarte bine să se înregistreze local pentru a vota, doar că nu au făcut-o ori din dezinformare, ori din lipsă de interes. Iar deja în turul în doi ne pomenim că ei trebuie să găsească resurse și să meargă acasă, deoarece local nu pot vota și tocmai ei și reprezintă masa critică care ar putea spori prezența și o altă conotație a votului.”
Europa Liberă: Deci, acum procedura asta de preînregistrare nu mai funcționează?
Ana Îndoitu: „Nu deja, ea trebuia pusă în aplicare până în turul întâi și rămâne valabilă reședința care a fost în turul întâi, care nu poate fi schimbată în turul doi. Este o nervozitatea în rândul tinerilor și zic asta pentru că noi reprezentăm și o mare platformă a studenților, având Alianța studenților ca parte a organizație. Dar dincolo de gălăgie noi căutăm acum soluții legale să înțelegem dacă poate fi modificată prevederea.”
Europa Liberă: Iată despre aceste soluții haideți să vorbim, dna Îndoitu. Cine și ce poate face în timp util ca lucrurile să se redreseze?
Ana Îndoitu: „În timp util nu am ajuns încă la o formulă, pentru că este vorba de modificarea Codului Electoral, care este o lege organică și poate fi modificată doar cu votul din Parlament. Putem face o sesizare la Curtea Constituțională, dar din nou trebuie să treacă prin Parlament și atunci ne dăm seama că este un exercițiu politic care în așa timp restrâns nu există niciun interes, pe de altă parte, a multor actori politici care au majoritatea în Parlament să militeze pentru această reglementare. Pentru că o inițiativă legislativă în acest sens a fost, doar că nu a fost susținută.”
Europa Liberă: Deci, rămâne soluția că tinerii, contrar comportamentului din primul tur, ar putea fi îndemnați să meargă totuși acasă, la locul de reședință, ca să voteze? Altceva nu vedeți…
Ana Îndoitu: „Exact.”
Europa Liberă: Politicienii, dna Îndoitu, decidenţii şi funcţionarii în general care se identifică cu statul au încasat mereu critici că sunt nepăsători sau sfidători faţă de problemele tinerilor. Pe de altă parte, însă, cunoaşteţi vreun segment al tinerilor care să militeze, să pledeze cu energia chiar agresivă a vârstei interesele lor față de autorităţi?
Ana Îndoitu: „Există mai multe structuri care încearcă să facă lucrul acesta, pentru că vocea tânără este una gălăgioasă și merită auzită, dar ea trebuie să fie și organizată. Asta este abordarea pe care o avem noi la Consiliul Național al Tineretului, avem Consilii raionale de tineret care sunt implicate în procesul decizional. Dialogul la care vă referiți Dvs. cred eu că cel mai bine e că poate avea loc exact acolo unde sunt constituite aripile tinere din cadrul partidelor politice, pentru că ei ar trebui să reprezinte toate necesitățile care le întrunesc ca categorie de vârstă.
Dacă partidele noastre nu sunt constituite într-un model sănătos este o altă întrebare, dar tot ce se poate face ca efort din partea societății civile în advocarea pentru tot ce înseamnă necesitățile tinerilor a fi incluse pe agenda guvernamentală - acest proces este continuu.
Noi suntem parte a Comisiei de elaborare a noilor strategii, planuri de acțiuni aceste lucruri se fac doar că nu sunt publice. Dar dincolo de asta la nivel de platforme politice noi înțelegem că tinerii nu sunt o prioritate, iar acest lucru trebuie să vină tot din interiorul structurilor care sunt politic implicate. La nivel de elaborare a unei platforme electorale noi nu putem interveni, aici sunt tinerii din partidele politice care au acest rol.”
Europa Liberă: O întrebare pe buzele tuturor acum e: ce s-ar putea face ca să-i mobilizeze pe tineri să iasă la vot? Ce soluții le-ați oferi?
Ana Îndoitu: „Soluția noastră este o comunicare intensă, ceea ce noi încercăm să facem, ca strategie, în următoarea săptămână la nivel de țară, la nivel chiar local. O altă soluție este mobilizarea pentru diasporă, în sensul tinerilor care sunt în diasporă. Iar dincolo de asta este restructurarea dialogului adresat fix către tineri. Şi asta ar trebui să vină din partea decidenților politici. Dacă până acum discursul era general, acum este cazul să fie adresat către tineri în particular, pentru a le conferi o importanță, pentru a-și da seama că votul lor este valabil. Pentru că aici există dezamăgiri și nu există interes așa cum ei își dau seama că votul lor nu ar schimba foarte multe, pe când acest lucru este altfel.”
