Un interviu cu jurnalistul și comentatorul Anatolie Golea despre alegerile prezidențiale, despre miza și importanța lor, despre problemele care trebuie să fie discutate de cei doi candidați, inclusiv la dezbaterile televizate.
Europa Liberă: Câtă autoritate va putea să adauge instituţia prezidenţială, după ce va fi cunoscut numele următorului şef de stat?
Anatolie Golea: „Din campania pe care o urmărim cu mare interes, eu ajung la concluzia că actualii candidaţi pentru postul de preşedinte şi-au asumat mari responsabilităţi, au făcut promisiuni multe, care nu întotdeauna pot fi îndeplinite din postura de şef de stat, dacă e să ne uităm în Constituţie. De aceea, eu cred că dezamăgirea alegătorilor după alegeri va fi foarte mare.
Aşteptările sunt peste măsură de mari şi posibilităţile de a schimba lucrurile din postura de preşedinte sunt limitate. De aceea, eu nu cred că autoritatea instituţiei prezidenţiale va fi recâştigată, va fi una înaltă. Mai curând, dimpotrivă, lumea va ajunge la concluzia că postul de preşedinte într-o republică parlamentară este unul simbolic şi nu se ştie dacă are rost să mai menţinem această funcţie. Poate, trebuie să revenim la ideea unei republici parlamentare sută la sută şi cu postul de preşedinte simbolic sau chiar fără acest post.
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, atât de mult dorită de cetăţeni să fie campanie electorală cu alegeri generale directe ale preşedintelui, deci, această campanie a demonstrat că, de fapt, candidaţii la postul de preşedinte nu sunt pe măsura aşteptării cetăţenilor. Şi acest lucru se va demonstra foarte repede după alegeri.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi analizat foarte mult platforma electorală şi a unui candidat, şi a celuilalt. Spuneţi-ne, vă rog, ce s-a reţinut ca promisiune importantă de la Igor Dodon şi de la Maia Sandu? Doar una, pentru alegători.
Anatolie Golea: „De la Igor Dodon s-a reţinut, probabil, renunţarea la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi cursul spre Uniunea Euroasiatică. De la Maia Sandu s-a reţinut lupta împotriva corupţiei şi oligarhilor.”
Europa Liberă: Confruntarea dintre cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova aduce mai multă lumină sau lasă, mai degrabă, această impresie că se mai seamănă ură şi duşmănie?
Anatolie Golea: „Confruntarea dintre cei doi candidaţi lasă o impresie foarte proastă asupra alegătorilor, asupra cetăţenilor Republicii Moldova. Denotă faptul că cei doi candidaţi, care au ieşit în turul doi, nu sunt oameni politici şi nu se gândesc la viitorul ţării, ci doar la funcţia de preşedinte, urmărind anumite scopuri.
Pentru mine dezbaterea care a avut loc după turul întâi al alegerilor a fost una dezastruoasă, a lăsat o impresie extrem de proastă. Pentru că nu am auzit ce au de gând să facă, în cazul în care vor deveni preşedinte, nu am auzit idei pentru dezvoltarea ţării, pentru depăşirea crizei economice, pentru integrarea în continuare în circuitul valorilor europene şi dezvoltarea economică a ţării într-un fel sau altul. Nu am auzit aceste modele care ar permite să obţinem o creştere economică, o creştere a nivelului de viaţă al cetăţenilor, pentru că, până la urmă, anume acest lucru este aşteptat de către electorat.
Am văzut doar că ambii candidaţi seamănă ură, continuă să dezbine societatea, încearcă să afle care dintre ei este mai mult al lui Plahotniuc. Cu părere de rău, cei doi candidaţi nu sunt încă oameni politici, sunt candidaţi ai unor forţe politice pentru postul de preşedinte în stat.”
Europa Liberă: Cum se văd şi care vor fi priorităţile Vestului, dar şi ale Estului după ce vor fi anunţate rezultatele acestor alegeri prezidenţiale?
Anatolie Golea: „Vestul şi Estul urmăresc scopurile proprii în această confruntare. Ar vrea ca Republica Moldova să-şi păstreze, respectiv, orientarea spre Vest sau să revină totalmente în circuitul valorilor de Est. Acesta este cel mai mare regret al meu în actuala campanie electorală.
Nu s-a reuşit să ne detaşăm de o alegere geopolitică. Nu s-a reuşit să discutăm despre valori, principii, modele de dezvoltare. Am revenit la aceeaşi banală şi prostească discuţie despre faptul unde este locul Moldovei, în Est sau în Vest, trebuie să mergem spre integrarea europeană sau să revenim în Uniunea Sovietică, într-un fel sau altul. Şi nici candidaţii la postul de preşedinte, nici cetăţenii, alegătorii nu au fost la înălţimea aşteptărilor pentru a se detaşa de aceste mesaje naive şi primitive, care persistă în societatea moldavă.”
Europa Liberă: Care antagonizează şi mai mult societatea.
Anatolie Golea: „Sigur. Antagonizează societatea şi persistă de la o alegere la alta. Şi în alegeri parlamentare, şi în alegeri prezidenţiale, şi în alegeri locale noi votăm cursul european sau anti-european, şi tot batem pasul pe loc.
Revenind la o idee mai veche, în timp ce Ţările Baltice, alte ţări au construit economie, noi am continuat să discutăm cum se numeşte limba – moldovenească sau română – şi încotro trebuie să mergem. Dar nu am mers nicăieri, de fapt, am bătut pasul pe loc şi rămânem tot acolo. În acelaşi timp, cei mai activi cetăţeni, cei mai buni, continuă să plece, dezamăgiţi, din ţară, fapt demonstrat şi în turul întâi al alegerilor pentru că activismul cetăţenilor a fost foarte înalt, am văzut ce s-a întâmplat în prima jumătate a zilei. Și nu cred că s-a întâmplat ceva şi în a doua jumătate a zilei, lumea a renunţat să mai voteze. Nu are cine vota. De aceea, am ajuns la votul de sub 50%. Cei care pleacă însă, deja totalmente dezamăgiţi, nu mai au încredere în ţara unde s-au născut şi sunt rupţi de această ţară.”
Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie problemele dur atacate de către cei doi concurenţi electorali?
Anatolie Golea: „Dezvoltarea economică. Aici intră şi crearea locurilor de muncă, şi modele pentru dezvoltare, pârghii pentru atragerea investiţiilor, tot ce ţine de dezvoltarea economică. A doua, lupta împotriva corupţiei, reformarea structurilor de forţă, reforma justiţiei, implementarea reformei Procuraturii şi legii adoptate, toate lucrurile care ar putea diminua nivelul înalt de corupţie. Aceasta reiese din toate sondajele sociologice, din care vedem că societatea este, într-adevăr, alertată de acest lucru. Şi al treilea, probabil, situaţia demografică şi problemele tineretului, pentru ca tineretul să rămână în ţară, să se îmbunătăţească situaţia demografică pentru că în curând vom avea doi pensionari la unul care munceşte. Şi copii se nasc tot mai puţini, iar cei tineri pleacă. Şi a patra, ar fi soluţionarea diferendului transnistrean. Deşi această problemă nu mai intră în priorităţile cetăţenilor, trebuie, totuşi, să o avem în vedere nu numai în contextul reintegrării ţării, ci şi în contextul asigurării securităţii regionale, adică tot ce se întâmplă în regiune. Pentru că în Republica Moldova se subestimează pericolul destabilizări în context regional.”
