Într-un stat în care toate muzeele, fără excepţie, au nevoie de reparaţii capitale, bugetul nu poate finanța decât „pe apucate” astfel de proiecte.
În 2014, România a decis să-i întindă o mână de ajutor Chişinăului. Au fost vizate trei edificii culturale, iar de atunci reconstrucţia Muzeului de Artă din capitală a avansat într-atât încât astăzi muzeul şi-a deschis larg porţile pentru vizitatori.
Spre satisfacţia directorului muzeului, Tudor Zbârnea:
„Au făcut alocări de buget între 240.000 și 4 milioane, care a fost cea mai mare în 2014. Se făceau anual, dar sporadic. Uneori se blocau, alteori se dădeau sume tare nesemnificative - 600.000, 500.000, 800.000”.
Este vorba de fapt despre reconstrucţia sediului principal al muzeului, reconstrucţie care a permis ca suprafața de expunere să fie practic dublată. Chiar şi aşa, se plânge Tudor Zbârnea, doar ceva peste 10% din fondul de lucrări deținut de instituție vor putea fi deocamdată expuse.
„Sigur ne-am dori să ajungem cu 20% la sută expuse, dar că o să ajungem la 10% va fi bine. Muzeul până mai ieri funcționa în jumătate din spațiu. În rest, spațiile erau indisponinile. La necesitatea de 12.000 de metri patrați, nu putem spune că am rezolvat o problemă”.
Mai multe lucrări de artă națională, medievală, modernă și contemporană la vedere, dar şi laboratoare de conservare a lucrărilor sau o sală de conferințe. Sunt lucruri devenite posibile graţie finalizării reconstrucţiei. Pentru viitor, planurile arată astfel: construcţia unui bloc nou pentru expoziții, proiect aflat deocamdată la faza de identificare de teren, reconstrucţia clădirilor Herța și Cligman din componenţa aceluiaşi complex muzeistic, dar şi reabilitarea altor două anexe.
Un cu video cu imagini ale clădirii renovate a devenit viral pe internet.
Sursa video: Lexx Bodylev
Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor Moldova, Ion Ștefăniță, spune că în mod absolut explicabil:
„Evident, clădirea este de o valoare arhitecturală foarte mare. Pe lângă această clădire sunt cele laterale, postbelice care trebui să fie restaurate, și pe lângă asta alte două clădiri foarte importante, care sunt la balanța Muzeului - Casa Kligman, bulevardul Ștefan cel Mare și casa Herța, care sunt o carte de vizită pentru Chișinău. Cred că ar fi cazul, și din Bugetul Republicii Moldova să fie alocate finanțări pentru restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului”.
În urma unui memorandum semnat în 2014, România a oferit 2,8 milioane de dolari Republicii Moldova, bani destinați pentru reabilitarea a trei edificii culturale de importanță națională. Câte un milion de dolari au primit Muzeul de Arte și Sala cu Orgă din Chișinău, iar 800 de mii de dolari – vor merge la renovarea unui monument arhitectural din orașul Cahul.
