Rodica Iachimovschi a ajuns în Portugalia pe urmele soțului său acum 15 ani. Tocmai absolvise Facultatea de Litere din Cluj, România, și era angajată ca profesoară de română la un liceu nou, fosta școală rusă, din Chișinău. Spune că entuziasmul cu care a revenit în Moldova ca să-i învețe pe elevi limba română s-a spulberat rapid: era mai mult profesoară de limba rusă decît de limba română. Drept pentru care emigrarea i s-a părut atunci alegerea cea mai potrivită. Acum este profesoara de română a copiilor săi și simte o enormă satisfacție când își aude băiatul și fata vorbind românește. În Portugalia a absolvit masteratul în educație / educație interculturală la universitatea din Lisabona. Iar viața continuă mereu cu dor de casă și în 13 noiembrie va merge să-și aleagă președintele.
Europa Liberă: Pe reţelele de socializare s-a pornit un val de mobilizare a diasporei pentru a participa în data de 13 noiembrie la scrutinul prezidenţial. Cât de mult sunteţi voi interesaţi să mergeţi să votaţi? Şi de ce este importantă participarea voastră la această votare?
Rodica Iachimovschi: „Este foarte importantă. Noi întotdeauna am fost interesaţi să votăm la orice alegeri. Nu am lipsit de la niciun eveniment de asemenea anvergură. Încă pe când eram studentă în România atunci a fost prima dată când am votat în afara ţării. Întotdeauna am luat-o ca pe o responsabilitate şi ca o obligaţie mai presus ca orice pentru soarta ţării noastre, pentru că nu mi-a fost indiferentă niciodată soarta ţării mele. Acum cu atât mai mult, aflându-mă departe de casă şi ştiind că este o dată în patru ani când mi se dă vocea, când mă lasă cineva să vorbesc în numele unui popor. De aceea, consider că votul meu face toată diferenţa. Cred că alegerile întotdeauna sunt un eveniment important. Dar de data aceasta alegerile sunt cu atât mai importante, cu cât ştim bine că este prima dată după 16 ani când i se acordă poporului nostru dreptul de a-şi alege preşedintele ţării sale. În al doilea rând, aceste alegeri sunt importante pentru că nu suntem nevoiţi să alegem răul mai mic din răul mai mare. De data aceasta avem şansa de a alege preşedintele demn de a reprezenta un popor, un preşedinte care întruneşte toate competenţele necesare unei persoane cu asemenea funcţie. Bineînţeles, mă refer la doamna Maia Sandu. Este strigător la cer de data aceasta să votăm. Să nu ratăm şansa pe care o avem.”
Europa Liberă: Voi aţi vrea să vă întoarceţi acasă, în timp ce moldovenii continuă să-şi părăsească casa, ţara pentru un loc de trai mai bun. Fie că este vorba de Occident, fie în Federaţia Rusă să-şi câştige bucata de pâine. Cât de mult ar putea să contribuie următorul şef de stat ca să stopeze acest exod?
Rodica Iachimovschi: „Toţi cei care emigrează, toţi cei care se ambiţionează să găsească o lume mai puţin injustă, au făcut-o şi o fac, mai întâi de toate, pentru că nu şi-au găsit locul în sistemul social care domină şi a dominat în patria din care pleacă. Dar este cert că aceşti oameni luptători, aceşti oameni ambiţioşi, chiar integrându-se cu succes în ţara gazdă şi chiar mulţi dintre ei îşi găsesc servicii corespunzătoarelor celor pe care le exersau acasă, totuşi, ei nu încetează să spere la o zi în care să revină acasă. Eu sunt una dintre ei, care speră încă. Chiar şi în cazul unei migraţii definitive, cum ni s-ar părea cât tinde a fi migraţia, care mă caracterizează, la început temporară şi acum tinde tot mai mult să fie definitivă, chiar şi în această situaţie, vreau să spun că sper şi îmi doresc din tot sufletul, cu toată convingerea. Cred că familia care mi-a rămas în Moldova, prietenii de acolo şi toţi concetăţenii noştri au dreptul la o viaţă mai bună. Trebuie să mergem la votare noi, cei de aici, să nu ne fie indiferentă soarta celor de acasă.”
Europa Liberă: Şi ce aşteptaţi voi concret să facă acest următor preşedinte al Republicii Moldova?
Rodica Iachimovschi: „Ce aşteptăm în concret? Când am spus viaţă mai bună, de fapt, gândindu-mă mai întâi la părinţii mei să aibă o pensie care să le permită să stea acasă, să savureze din aceşti ani de pensie. E cazul mamei mele, profesoară la clasele primare, care continuă să lucreze pentru că nu-i ajunge pensia. Nu este o sumă pe care o primeşte, este un rest, aş spune. Bineînţeles, m-aş bucura să aibă o pensie mai bună. Şi iarăşi, gândindu-mă la părinţii mei, m-aş bucura să beneficieze de un sistem medical mai bun. De ce nu ar putea să aibă şi ei acolo ce avem noi aic? Merită părinţii să aibă un salariu mai bun, ca să le poată oferi copiilor un sport, de exemplu, să poată achita un sport, ca să aibă copiii o dezvoltare mai armonioasă. De ce nu ar putea nepoţii mei să aibă acolo ce putem noi să le oferim copiilor noştri aici? Fratele meu, de exemplu, depune un efort enorm ca să le ofere ceea ce le oferă, ceea ce reuşeşte să le mai ofere, că, de fapt, multe nu prea poate. În felul în care s-a împotmolit ţara noastră în ultimul timp în corupţie, anvergura pe care a luat-o şi, de aceea, în primul rând, ne dorim un preşedinte necorupt, onest, independent şi demn de a reprezenta un popor, care suntem noi. Să respecte democraţia şi să accepte pluralismul de opinii, aşa cum fiecare are o opinie, să aibă dreptul să-şi exprime părerea lui. Eu am fost la votare în primul tur. Mi-am luat şi copiii, pentru că eu dau un exemplu, copiii mei sunt la vârsta de nouă şi 13 ani, o vârstă la care trebuie să înveţe de la noi. De aceea, îi îndemn pe toţi, bineînţeles, sunt mulţi poate confuzi, poate nehotărâţi, să găsească acum convingerea şi hotărârea de a face acest pas.”
Europa Liberă: Ideea aceasta că s-au găsit multe persoane care oferă cazare, oferă transport, pentru ca cei care au distanţe mari, timp mult de petrecut pentru ca să ajungă până la secţia de votare cum o vedeţi voi?
Rodica Iachimovschi: „Eu am avut şi emoţii când am văzut pe reţele de socializare, în special, pe Facebook. Este o iniţiativă foarte interesantă şi de lăudat. M-am bucurat, pentru că, într-adevăr, sunt mulţi în diasporă care fac efortul acesta. Eu cunosc că în nordul Portugaliei nu este o secţie de votare. Deci, începând de la Lisabona înspre sud sunt patru secţii. Eu, de exemplu, m-am oferit şi mă ofer, locuiesc aproape de Ambasada Moldovei în Portugalia, să-i cazez pe cei care vin. Dar sunt sigură de un lucru, că cei care au venit la votare în primul tur şi care au parcurs distanţa aceasta, o vor face şi a doua oară. De ce găsesc iniţiativa aceasta foarte bună? Pentru că mulţi dintre cei care urmăresc această reţea de socializare vor vedea comentariile şi se vor gândi, poate îi va mustra conştiinţa şi astfel vor face acest pas, vor veni, cei care la primul tur nu au avut hotărârea de a veni, acum o vor face.”
