Gheorghe Cojocaru: „Dacă turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică va oferi deznodământul unei curse extrem de tensionate și pline de surprize, turul deja consumat al scrutinului a marcat, de asemenea, un deznodământ pentru toți participanții în competiție, cu excepția celor doi din vârful plutonului, Igor Dodon și Maia Sandu, care își vor mai încerca o dată șansele. Deznodământul primului tur arată dezastruos pentru cei care au reprezentat un pol al puterii actuale, mai puțin evident pentru Partidul Democrat care a evitat o prăbușire publică de imagine în urma abandonării campaniei. Însă scorul scrutinului prezidențial arată cum nu se mai poate de prost pentru guvernarea actuala, în ansamblul ei, accentuând o tendință de delegitimare a acesteia.”
Europa Liberă: Într-un final funcția de șef al statului este disputată de doi reprezentanți ai opoziției. La aceasta vă referiți?
Gheorghe Cojocaru: „De altfel, această dispută în cel de-al doilea tur al scrutinului a fost prognozată și anticipată. Mai puțin au fost analizate și prognozate eventualele măsuri pe care și le poate lua actuala guvernare, pentru a amortiza impactul eșecului său în aceste alegeri. Mai ales că încă de la hotărârea Curții Constituționale de a alege șeful statului prin vot direct, dar cu prerogative limitate, s-a văzut că guvernanții încearcă să meargă, cel puțin, cu un pas înaintea forțelor de opoziție, pentru a le impune regulile de joc și a deține inițiativa strategică. Din această perspectivă, retragerea forțată a liderului democrat din campanie a urmărit, probabil, să întărească impresia că partidele de la guvernare sunt gata să împartă puterea cu o opoziție, de stânga sau de dreapta, instalată la Președinție.”
Europa Liberă: Și de ce ar face aceasta?
Gheorghe Cojocaru: „Bineînțeles, în scopul menținerii la putere. Analistul politic Gheorghe Cojocaru răspunde întrebărilor Europei Libere despre semnificația primului tur al alegerilor prezidențiale și perspectivele celui de-al doilea., chiar dacă unele dintre acestea ar putea accede într-un viitor Parlament, dar, mai curând, cu un scor minim de calificare. Guvernarea va tinde să treacă rapid peste eșecul din aceste alegeri prezidențiale și să se concentreze asupra actului executiv și legislativ, deși nu pot fi excluse și anumite noi înțelegeri de cartel și regrupări politice, urmărind să revină în forță la viitoarele alegeri parlamentare în termen, dacă se va ajunge până acolo.”
Europa Liberă: Ambii candidați se acuză reciproc de sprijinul acordat de guvernare sau de o componentă anume a guvernării. Cine dintre cei doi candidați credeți că ar putea fi mai pe placul actualei puteri?
Gheorghe Cojocaru: „Mai curând, nici unul. Nici Igor Dodon, cu toate relațiile lui în sfera politică sau a afacerilor, nici Maia Sandu n-au dat vreun semnal public de loialitate față de actuala putere, dimpotrivă. Strict teoretic, se poate presupune că guvernarea ar putea agrea candidatul cel mai slab, adică, cel mai ușor șantajabil, dacă cineva dintre cei doi ar avea vreo asemenea ipotetică vulnerabilitate. Mai contează însă și votul oamenilor care, totuși, nu pot fi providențiali.”
