Interesul pentru alegerile parlamentare care vor avea loc în România peste 29 de zile este, așadar, redus.
Poate, și fiindcă liderii partidelor care se bat pentru controlul legislativului sunt slabi, lipsiți de viziune, de idei și de carismă. Premierul Dacian Cioloș, care nu cadnidează, dar ale cărui poze au împânzit orașele, fiindcă liberalii i-au propus încă un mandat, dacă vor reuși să facă majoritatea, declara nu de multă că a trecut vremea politicienilor carismatici. PNL, însă, mizează tocmai pe empatia degajată de șeful guvernului. Mulți dintre simpatizanții lui Cioloș nu agrează ipocrizia aceasta, prin care premierul se consideră tehnocrat, dar participă lae evenrmientele electorale ale PNL sau ale Uniunii Salvați România
De partea cealaltă social-democrații, au un lider cu o condamnare penală pentru fraudarea referendumului din 2012 și care este cercetat într-un nou dosar pentru instigare la abuz în serviciu, fiindcă în 2006, când care era șeful Consiliului Județean Teleorman a convins o agenție locală să plătească salariile unor persoane care lucrau pentru partid. Social-democrații conduc în sondaje cu peste 40% din opțiunile de vot, urmați de liberali, care abia ajung la 30 de procente. Dintre actorii cu notorietate pe scena publică românească, doar Partidul Mișcarea Populară condus de Traian Băsescu este considerat în unele cercetări sociologice fără șanse de a intra în parlament, cu toate că fostul președinte este prezent în fiecare zi în mass-media cu discursuri dure, acuzatoare, antisistem.
Liderul PSD are în schimb mesaje populiste cu bătaie lungă chiar împotriva Băncii Naționale, după ce conducerea acesteia a avertizat asupra pericolului creșterii salariilor bugetarilor din educație și sănătate. Mugur Isărescu i-a trimis pe social-democrați să consulte istoria recentă pentru a vedea care care ar putea fi efectele acestor majorări. Liviu Dragnea a replicat, referindu-se la Consiliul BNR: “este foarte ușor să vorbești cu 13.000 — 15.000 de euro salariu (…) să spui așa, la o masă, conducerea Băncii Naționale, între clinchete de cristal, tacâmuri strălucitoare, față de masă albă, nafloane elegante, mâncare fină.(…) Ar fi bine poate ca cei din BNR, din conducere, să mergă să stea câte o săptămână — două să lucreze cot la cot cu medicii, cot la cot cu dascălii. Și să vadă dacă ar putea trăi cu acele salarii, făcând acea muncă”.
Aducerea băncii centrale în campania electorală e o formulă prin care social-democrații vor să scoată la vot cât mai mulți din electoratul nehotărât, care potrivit sondajelor trece de 20 de procente.
În spatele gesturilor și declarațiilor din ultima vreme, lupta crâncenă se dă pentru scoaterea din joc a DNA, Direcția Națională Anticorupție. Codrin Ștefănescu, unul dintre liderii social-democrați a declarat că partidul său nu anunță numele premierului pe care l-ar desemna dacă ar câștiga alegerile, fiindcă procurorii anticorupție l-ar aresta a doua zi. În paralel campania împotriva șefei DNA, Codruța Kovesi e în plin avânt și, mai mult sau mai puțin discret, mulți politicieni de toate culorile pun umărul, la demolarea ei.
